România la 18 ani de la aderarea la UE: PIB triplat, salarii de 4 ori mai mari și 100 de miliarde € din fonduri europene

Autor

Data

Categorie

La aproape 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România marchează progrese economice substanțiale. PIB-ul național s-a triplat, salariul mediu net exprimat în euro a crescut de patru ori, iar infrastructura rutieră a depășit borna de 1.200 de kilometri de autostradă. Potrivit Ziarului Financiar, citat de MediaFax. aproape 100 de miliarde de euro au fost atrase din fonduri europene până la sfârșitul anului 2024, prin trei exerciții bugetare succesive.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

România a sărbătorit vineri Ziua Europei, alături de bilanțul economic pozitiv al integrării europene. Conform sursei citate, aceste realizări sunt direct legate de finanțările europene și de integrarea în structurile comunitare.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

 Fără fonduri europene, riscul unei crize financiare crește

Adrian Codirlașu, președintele asociației analiștilor financiari din România, parte a CFA Institute, atrage atenția că stoparea fluxului de bani europeni ar putea avea consecințe grave: „România a avansat semnificativ din punct de vedere economic. La începutul procesului de aderare la UE, PIB-ul pe cap de locuitor era de doar 30% din media europeană, iar acum a ajuns la 80%. Comparativ cu economiile țărilor care nu sunt membre UE, cum ar fi Serbia sau Albania, progresul este evident”, a declarat acesta.

Potrivit estimărilor experților, dacă politicile actuale de dezvoltare vor continua, România își poate dubla din nou PIB-ul și salariul mediu net în următorii 8–10 ani. Printre factorii determinanți ai acestei traiectorii sunt menționate aderarea la Spațiul Schengen, integrarea în OECD și accelerarea construcției autostrăzilor care vor lega regiunile țării de la nord la sud și de la est la vest, în următorii cinci ani.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri