România rămâne una dintre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană. Doar Bulgaria are prețuri mai mici

Autor

Data

Categorie

România continuă să se numere printre statele cu cele mai reduse prețuri din Uniunea Europeană, ocupând în 2025 locul al doilea în clasamentul celor mai ieftine țări din blocul comunitar, după Bulgaria. Datele au fost publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), pe baza indicatorilor calculați de Eurostat.

Potrivit statisticilor, nivelul general al prețurilor pentru bunurile și serviciile destinate consumului final al gospodăriilor populației este în România cu aproximativ 35% sub media Uniunii Europene. Singura țară cu un nivel mai redus al prețurilor este Bulgaria, unde acestea sunt cu 37% sub media europeană, scrie Mediafax.ro

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

La polul opus se află Danemarca, statul cu cele mai ridicate prețuri din UE, cu un nivel cu 40% peste media comunitară. Irlanda ocupă locul al doilea în acest clasament, cu prețuri cu 36% peste media UE, urmată de Luxemburg (+32%), Suedia și Finlanda (ambele +21%).

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

România, cea mai ieftină din UE la alimente și băuturi nealcoolice

Raportul INS arată că România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la categoria „Alimente și băuturi nealcoolice”, unde nivelul prețurilor reprezintă doar 80% din media europeană.

Categoria include produse de bază precum pâinea și cerealele, carnea, peștele, laptele și produsele lactate, ouăle, fructele, legumele, apa minerală, cafeaua, ceaiul și băuturile răcoritoare.

După România se situează Slovacia, unde alimentele și băuturile nealcoolice sunt cu 17% mai ieftine decât media UE, urmată de Polonia și Cehia, fiecare cu prețuri cu aproximativ 10% sub media europeană. Cele mai ridicate prețuri pentru această categorie se înregistrează în Luxemburg și Danemarca.

Prețuri reduse și la transport, restaurante și recreere

Statisticile arată că România are cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană și la categoria „Recreere, sport și cultură”, unde costurile sunt cu 37% sub media europeană.

De asemenea:

  • prețurile pentru transport sunt cu 20% sub media UE;
  • restaurantele și serviciile de cazare sunt cu 41% mai ieftine decât media europeană.

În schimb, Bulgaria rămâne statul membru cu cele mai mici prețuri la băuturile alcoolice și tutun, îmbrăcăminte și încălțăminte, precum și la cheltuielile pentru locuință, inclusiv apă, energie electrică, gaze și alți combustibili.

România, sub media UE la PIB pe locuitor

În ceea ce privește produsul intern brut pe locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPS), România se situează la 22% sub media Uniunii Europene, la același nivel cu Croația și peste Ungaria, care se află cu 24% sub media europeană.

Luxemburg și Irlanda conduc detașat clasamentul european al PIB-ului pe locuitor, cu niveluri de 139%, respectiv 138% peste media UE. La coada clasamentului se află Bulgaria și Grecia, ambele cu valori semnificativ sub media Uniunii Europene.

Datele sunt incluse în raportul publicat de Institutul Național de Statistică, pe baza informațiilor furnizate de Eurostat privind nivelul comparativ al prețurilor și puterea de cumpărare în statele membre ale Uniunii Europene.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri