România, trimisă la Curtea de Justiție a UE pentru monitorizarea deficitară a calității aerului

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza neîndeplinirii obligațiilor privind monitorizarea calității aerului, prevăzute în Directivele 2008/50/CE și 2004/107/CE, a anunțat Reprezentanța instituției în România.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit acesteia, directivele impun statelor membre să evalueze calitatea aerului respectând cerințe stricte referitoare la numărul, tipul și amplasarea punctelor de prelevare, precum și la calitatea datelor obținute. „Aceste obligații de monitorizare sunt esențiale pentru a asigura măsurători adecvate ale principalilor poluanți și pentru a sprijini un management eficace al calității aerului. Cu toate acestea, România nu s-a asigurat că rețeaua sa națională de monitorizare a calității aerului îndeplinește aceste cerințe legale”, explică Reprezentanța Comisiei.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Atenționări încă din 2017 și progrese insuficiente

Executivul european reamintește că a transmis României o scrisoare de punere în întârziere încă din iunie 2017, urmată de o scrisoare suplimentară în iulie 2019. În iunie 2023, Comisia a emis și un aviz motivat, însă modificările necesare nu au fost finalizate nici până astăzi.

În ciuda demersurilor autorităților, inclusiv modernizarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, evaluările recente arată persistența unor deficiențe importante. Printre acestea se numără insuficiența punctelor de prelevare pentru anumiți poluanți majori: particule în suspensie, dioxid de sulf, oxizi de azot, metale grele și benzoapiren, cea din urmă este o substanță cancerigenă, care este eliberată prin arderea incompletă a lemnului sau cărbunelui și poate fi regăsită în gazele de eșapament, aerul poluat sau chiar în carnea arsă, făcută la grătar.

Concluzia Comisiei Europene: „ Trimitem România în fața Curții de Justiție a UE”

Potrivit instituției europene, „Rețeaua de monitorizare a României nu furnizează informații complete și fiabile privind calitatea aerului, astfel cum se prevede în legislația UE”.

Executivul UE subliniază că eforturile depuse până acum de autoritățile române sunt insuficiente, motiv pentru care a fost declanșată procedura în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene: „Comisia consideră că eforturile depuse de autoritățile române au fost până în prezent insuficiente și, în consecință, trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene”.

Citeste si:

Articolul precedent
Șefa Curții de Apel București, acuzație-bombă: Cine vrea să pună mâna pe Justiție?
Articolul următor
Atenționare DNSC: Campanie de phishing lovește utilizatorii TikTok din România. Hackerii fură conturile prin formulare false

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri