România zboară tot mai sus! Explozie de pasageri pe aeroporturi: peste 21 de milioane de oameni au călătorit cu avionul în doar nouă luni

ECONOMIC

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ECONOMIC

Transportul aerian de pasageri din România continuă să fie pe o pantă accelerată de creștere. În primele nouă luni ale acestui an, numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile românești a ajuns la 21.446.200, înregistrând o majorare de 8,2% față de perioada similară din 2024, când au fost contabilizați 19.812.900 pasageri, potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Otopeni domină clar cerul României

Aeroportul Henri Coandă – București rămâne, fără surprize, principala poartă aeriană a țării, concentrând cele mai mari fluxuri de pasageri. În perioada analizată, pe aeroportul din Otopeni au fost îmbarcați 6.502.800 pasageri, în timp ce 6.397.200 pasageri au fost debarcați, cifre care îl plasează detașat pe primul loc.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Pe următoarele poziții se află Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca, cu 1.349.900 pasageri îmbarcați și 1.344.300 pasageri debarcați, precum și Aeroportul Internațional Iași, care a înregistrat 869.800 pasageri îmbarcați și 848.100 pasageri debarcați. Aceste trei aeroporturi concentrează o parte semnificativă din traficul aerian de pasageri al României.

Londra, Milano și Munchen – cap de pod pentru românii care revin din străinătate

În ceea ce privește transportul internațional de pasageri, topul aeroporturilor de origine, stabilit după numărul pasagerilor debarcați în România pe curse regulate, este condus de Londra Luton, cu 834.790 pasageri. Urmează Milano Bergamo (451.783 pasageri), Munchen (329.044), Bruxelles Charleroi (293.511) și Istanbul Internațional (289.024).

Clasamentul continuă cu Paris Beauvais, Roma Fiumicino, Viena, Dortmund și Madrid Barajas, confirmând legăturile aeriene intense dintre România și marile centre urbane europene.

Unde pleacă românii cel mai des cu avionul

La capitolul îmbarcări, românii aleg în principal aceleași destinații. Londra Luton conduce și acest top, cu 841.856 pasageri îmbarcați, fiind urmat de Milano Bergamo (463.902) și Munchen (326.418). Destinații extrem de populare rămân și Bruxelles Charleroi, Paris Beauvais, Istanbul, Roma, Viena, Dortmund, Barcelona și Madrid.

Italia și Marea Britanie, în fruntea clasamentului țărilor

Analiza pe țări arată că Italia este principala sursă de pasageri pentru România, cu 1.923.922 persoane debarcate de pe curse regulate. Urmează Regatul Unit (1.367.502 pasageri), Germania (1.192.544) și Spania (884.499). În top se mai regăsesc Franța, Turcia, Grecia, Belgia, Țările de Jos și Austria.

Din perspectiva destinațiilor, clasamentul este aproape identic: cei mai mulți pasageri s-au îmbarcat din România tot către Italia (1.958.452 pasageri), Regatul Unit (1.385.592), Germania (1.228.347) și Spania (892.084), urmate de Franța, Turcia și Grecia.

Zborurile interne, dominate de București

În ceea ce privește transportul aerian intern, Aeroportul Henri Coandă din București a concentrat 49,5% din totalul pasagerilor îmbarcați, confirmând rolul său central în mobilitatea internă. Pe următoarele locuri se află Cluj-Napoca, cu 18,4%, și Timișoara, cu 12,7% din totalul pasagerilor îmbarcați pe curse interne.

Semnal clar: aviația românească, pe traiectorie de creștere

Datele INS confirmă tendința solidă de revenire și creștere a traficului aerian din România, alimentată atât de mobilitatea externă a românilor, cât și de dezvoltarea aeroporturilor regionale. Dacă ritmul se menține, anul aerian 2025 are toate șansele să devină unul record pentru aviația de pasageri din România.

Citeste si:

Articolul precedent
Volkswagen reduce ritmul investițiilor până în 2030, sub presiunea piețelor din SUA și China
Articolul următor
VIDEO | Ștefăniță Avrămescu, candidatul AUR la președinția Consiliului Județean Buzău, a votat la primele ore ale dimineții în Chiojdu: „Azi am votat pentru Buzău”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri