Românii, tot mai atrași de ideea votului obligatoriu

De către
Olar Sergiu
-
0
122
Publicitate

Peste 60% dintre români ar fi de acord cu introducerea votului obligatoriu,deoarece, spun ei, o prezență mai mare la vot ar putea schimba lucrurile în bine, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP. Comparativ cu anul 2014, percepția românilor asupra acestei idei s-a schimbat semnificativ, atunci procentajul celor care erau de acord cu luarea acestei măsuri era de 44,6%. La polul opus, 35,6% dintre români, consideră că nu ar fi benefică o astfel de măsură, pentru că actuala clasă politică nu are capacitatea de a schimba ceva în bine, comparativ cu 41,7% care au spus același lucru în 2014.

Publicitate
🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Cine sunt susținătorii acestei măsuri

Susținătorii introducerii votului obligatoriu sunt tinerii sub 30 de ani, votanții PSD–PNL, cei cu o educație primară sau medie, locuitorii din mediul rural, dar și cei cu un venit redus.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

La polul opus avem persoanele care nu sunt de acord cu votul obligatoriu, aceștia sunt predominant oameni care trăiesc în orașe mari, votanți ADU(Alianța Dreptei Unite) și persoanele cu studii superioare, totodată bugetarii sunt împotriva votului obligatoriu într-o proporție mai mare decât restul categoriilor de populație.

Sondajul a fost realizat de INSCOP, la comanda News.ro.

Datele au fost culese în perioada 12-20 aprilie și toți respondenții au vârsta de 18 ani sau peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%, conform News.ro.

Citeste si:

Publicitate