Roxana Mînzatu: Bursele Erasmus+ devin mai accesibile – 16 milioane de euro pentru studenții vulnerabili din România

Autor

Data

Categorie

Eurodeputata Roxana Mînzatu a declarat că programul Erasmus+ trebuie să devină accesibil tuturor studenților, nu doar celor privilegiați, subliniind importanța creșterii incluziunii sociale în cadrul mobilităților academice europene.

Aceasta a salutat alocarea a 16 milioane de euro din Fondul Social European Plus pentru suplimentarea burselor Erasmus destinate studenților din medii vulnerabile din România, măsură care ar urma să sprijine cel puțin 4.000 de beneficiari.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit eurodeputatei, inițiativa vine în urma dialogurilor purtate cu autoritățile naționale și instituțiile responsabile de gestionarea fondurilor europene, respectiv Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Agenția Națională Erasmus+, pentru identificarea soluțiilor tehnice și legale necesare implementării acestui mecanism de finanțare.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În cadrul audierilor din Parlamentul European, Roxana Mînzatu și-a asumat transformarea programului Erasmus într-unul mai incluziv, afirmând că mobilitățile internaționale contribuie nu doar la dezvoltarea individuală a studenților, ci și la consolidarea unei Europe unite și democratice.

Oficialul european a subliniat necesitatea combinării fondurilor disponibile prin Erasmus+ și Fondul Social European Plus, o abordare pe care o susține constant în dialogul cu guvernele statelor membre și care se regăsește în politicile europene recente.

Suplimentarea burselor va consta în acordarea unui sprijin financiar de 2.550 de lei pe lună pentru mobilitățile fizice de lungă durată și a unei sume fixe de aceeași valoare pentru mobilitățile de scurtă durată.

De acest sprijin vor beneficia studenții care se încadrează în mai multe categorii vulnerabile, inclusiv cei care primesc burse sociale sau îndeplinesc condițiile pentru acestea, studenții care sunt primii din familie care urmează studii universitare, cei care sunt părinți unici, precum și cei proveniți din mediul rural sau din orașe mici.

De asemenea, programul vizează și studenții cu statut de migrant sau refugiat, în încercarea de a reduce inegalitățile de acces la mobilitățile academice europene.

„O Europă puternică are nevoie ca mobilitățile Erasmus să devină un drept pentru toți, nu un privilegiu pentru unii”, a transmis Roxana Mînzatu, reafirmând angajamentul pentru creșterea echității în educația europeană.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri