Rusia lovește din nou: „Fără petrol pentru cei care ne pun plafon!” – piețele globale, în pragul unui nou șoc

Autor

Data

Categorie

Rusia își întărește poziția în confruntarea energetică cu Occidentul și transmite un mesaj dur statelor care susțin plafonarea prețului petrolului rusesc: livrările pot fi oprite complet. Declarația vine într-un moment de maximă tensiune pe piețele energetice internaționale, unde prețurile continuă să crească, iar incertitudinile domină.

Adjunctul ministrului rus de Externe, Andrei Rudenko, a afirmat clar că Moscova nu va furniza petrol țărilor care aplică mecanismul de plafonare. Oficialul a calificat măsura drept „anti-piață”, acuzând Occidentul că distorsionează regulile comerciale și destabilizează lanțurile globale de aprovizionare.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Declarația sa vizează direct coaliția formată din statele G7, Uniunea Europeană și aliații acestora, care au introdus plafonul de preț în decembrie 2022. Scopul acestui mecanism este reducerea veniturilor Rusiei din exporturile de energie, fără a scoate complet petrolul rusesc de pe piața globală, pentru a evita un dezechilibru major al ofertei.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Totuși, Moscova respinge categoric această abordare. Kremlinul susține că intervenția artificială în stabilirea prețurilor afectează grav funcționarea pieței libere și creează un precedent periculos. În acest context, Rusia a adoptat încă din 2023 un decret care interzice livrările către entități ce respectă plafonul impus. Decizia a fost prelungită de mai multe ori de către președintele Vladimir Putin, cel mai recent până la 30 iunie 2026.

În mod concret, oficialii ruși avertizează că orice cerere de livrare venită din partea statelor care susțin plafonarea va fi analizată „de la caz la caz”, fără garanții. Factorii decisivi vor fi relațiile bilaterale și interesele economice ale Rusiei.

Un exemplu invocat de Rudenko este Japonia, care, deși se confruntă cu nevoia de resurse energetice, rămâne angajată în mecanismul occidental. Rusia sugerează astfel că inclusiv partenerii tradiționali ar putea fi afectați de aceste restricții.

În paralel, tensiunile sunt amplificate de evoluțiile pieței. Cotațiile petrolului se mențin la niveluri ridicate, cu Brent tranzacționat în jur de 110–116 dolari pe baril, iar West Texas Intermediate depășind 100 de dolari. Aceste valori sunt mult peste plafonul stabilit de Occident, care a fost redus recent la 44,10 dolari pe baril pentru 2026.

Diferența semnificativă dintre prețul de piață și plafonul impus ridică întrebări serioase privind eficiența mecanismului și capacitatea acestuia de a influența real fluxurile comerciale.

Experții avertizează că o eventuală reducere a exporturilor rusești către statele occidentale ar putea avea efecte în lanț: creșterea și mai accentuată a prețurilor, presiuni suplimentare asupra economiilor dependente de importuri și o reconfigurare accelerată a rutelor comerciale globale.

În acest context, energia rămâne una dintre principalele arme economice în conflictul dintre Rusia și Occident. Iar mesajul transmis de Moscova este cât se poate de clar: accesul la petrol rusesc va depinde nu doar de piață, ci și de poziționarea politică a fiecărui stat.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri