România înregistrează un deficit comercial major la alimente, deși are o producție agricolă semnificativă, susține senatorul AUR Petrișor Peiu. Acesta acuză lipsa unei industrii alimentare dezvoltate și rolul dominant al marilor lanțuri de retail în creșterea importurilor.
Potrivit senatorului, România a avut anul trecut un deficit comercial total de 33 de miliarde de euro în comerțul cu bunuri, dintre care aproximativ 4 miliarde de euro provin din importurile de alimente. Dacă este exclus excedentul din cereale și animale vii, deficitul real pe segmentul alimentar ajunge la 6,3 miliarde de euro.
Peiu susține că situația este paradoxală, în condițiile în care România ocupă poziții fruntașe în Uniunea Europeană la producția agricolă. Astfel, țara noastră este pe primul loc la suprafața cultivată cu porumb și floarea-soarelui și pe locuri fruntașe la producția de grâu și alte culturi.
🗞️ Citește și Acestea
„România are o producție vegetală serioasă și echilibrată, însă nu putem consuma direct cereale. Acestea ar trebui să susțină o zootehnie puternică și o industrie alimentară dezvoltată”, a transmis senatorul.
Acesta consideră că lipsa dezvoltării sectorului de procesare și a zootehniei este principala cauză a dependenței de importuri. În opinia sa, piața alimentară din România este dominată de marile lanțuri de supermarketuri, care preferă produsele din import.
Senatorul AUR afirmă că majoritatea marilor retaileri din România se regăsesc printre cei mai mari importatori, menționând companii precum Lidl, Kaufland, Metro, Carrefour, Auchan sau Mega Image, care ocupă poziții importante în clasamentele importatorilor.
Totodată, acesta susține că politicile din ultimii 20 de ani ar fi favorizat aceste rețele comerciale în detrimentul producătorilor locali și al micilor magazine de cartier, care se aprovizionau din surse interne.
În același timp, Peiu atrage atenția asupra diferențelor de productivitate între agricultura românească și cea din alte state europene, în special la culturi precum porumbul și cartofii, pe care le pune inclusiv pe seama modului în care sunt acordate subvențiile europene.
„Subvențiile nu stimulează întotdeauna alegerea corectă a culturilor și pot încuraja lipsa de eficiență, mai ales în cazul marilor ferme”, mai arată acesta.
Declarațiile vin în contextul dezbaterilor privind securitatea alimentară și reducerea deficitului comercial al României.
