Petrișor Peiu: România pierde miliarde din importul de alimente, în ciuda producției agricole ridicate

POLITICĂ

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

POLITICĂ

România înregistrează un deficit comercial major la alimente, deși are o producție agricolă semnificativă, susține senatorul AUR Petrișor Peiu. Acesta acuză lipsa unei industrii alimentare dezvoltate și rolul dominant al marilor lanțuri de retail în creșterea importurilor.

Potrivit senatorului, România a avut anul trecut un deficit comercial total de 33 de miliarde de euro în comerțul cu bunuri, dintre care aproximativ 4 miliarde de euro provin din importurile de alimente. Dacă este exclus excedentul din cereale și animale vii, deficitul real pe segmentul alimentar ajunge la 6,3 miliarde de euro.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Peiu susține că situația este paradoxală, în condițiile în care România ocupă poziții fruntașe în Uniunea Europeană la producția agricolă. Astfel, țara noastră este pe primul loc la suprafața cultivată cu porumb și floarea-soarelui și pe locuri fruntașe la producția de grâu și alte culturi.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„România are o producție vegetală serioasă și echilibrată, însă nu putem consuma direct cereale. Acestea ar trebui să susțină o zootehnie puternică și o industrie alimentară dezvoltată”, a transmis senatorul.

Acesta consideră că lipsa dezvoltării sectorului de procesare și a zootehniei este principala cauză a dependenței de importuri. În opinia sa, piața alimentară din România este dominată de marile lanțuri de supermarketuri, care preferă produsele din import.

Senatorul AUR afirmă că majoritatea marilor retaileri din România se regăsesc printre cei mai mari importatori, menționând companii precum Lidl, Kaufland, Metro, Carrefour, Auchan sau Mega Image, care ocupă poziții importante în clasamentele importatorilor.

Totodată, acesta susține că politicile din ultimii 20 de ani ar fi favorizat aceste rețele comerciale în detrimentul producătorilor locali și al micilor magazine de cartier, care se aprovizionau din surse interne.

În același timp, Peiu atrage atenția asupra diferențelor de productivitate între agricultura românească și cea din alte state europene, în special la culturi precum porumbul și cartofii, pe care le pune inclusiv pe seama modului în care sunt acordate subvențiile europene.

„Subvențiile nu stimulează întotdeauna alegerea corectă a culturilor și pot încuraja lipsa de eficiență, mai ales în cazul marilor ferme”, mai arată acesta.

Declarațiile vin în contextul dezbaterilor privind securitatea alimentară și reducerea deficitului comercial al României.

Citeste si:

Articolul precedent
Rusia lovește din nou: „Fără petrol pentru cei care ne pun plafon!” – piețele globale, în pragul unui nou șoc
Articolul următor
„A avertizat și a demonstrat, acum românii plătesc”: Cristian Terheș, după ce România a pierdut procesul cu Pfizer – acuzații către Ursula von der Leyen și Florin Cîțu

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri