Ruta tot mai des folosită de migranți pentru a ajunge în Uniunea Europeană. Noi date Frontex

Autor

Data

Categorie

Intrările ilegale de migranţi în Uniunea Europeană prin Mediterană de Vest, în regiunea Strâmtorii Gibraltar, au crescut cu 17% în primele şase luni din 2026, ajungând la 7.860 de sosiri, transmite Frontex, Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, relatează vineri agenţia EFE.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Frontex: Intrările ilegale de migranți în UE au scăzut cu 37% în prima jumătate din 2026, în ciuda creșterii pe ruta vest-mediteraneană

Potrivit raportului care acoperă prima jumătate a anului publicat de Frontex, în timp ce pe ruta vest-mediteraneană au crescut sosirile migranţilor veniţi mai ales dinspre Africa, intrările migranţilor în UE au scăzut pe ansamblu cu 37%, respectiv circa 49.000 de intrări.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Presiune migratorie în două zone cheie

Presiunea migratorie rămâne însă concentrată în două zone cheie, respectiv Mediterana de Est şi Mediterana Centrală, care împreună reprezintă 60% din totalul cazurilor detectate în UE.

Pe ruta Balcanilor de Vest au fost înregistrate 4.009 de intrări ale migranţilor ilegali. Este o scădere de 24% faţă de cele şase luni ale anului trecut, iar la frontiera terestră de est, la graniţa cu Belarus şi Ucraina, au fost înregistrate 2.633 de intrări ilegale, o scădere de 39%.

Ca urmare a naufragiilor cauzate de traversarea Mediteranei cu ambarcaţiuni aflate adesea în stare precară, anul acesta au fost înregistrate circa 1.300 de decese în rândul migranţilor care încearcă să ajungă clandestin în UE.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri