Senatorul Petrișor Peiu: Politicile criticate de Donald Trump la Davos se regăsesc și în evoluțiile recente din România

Autor

Data

Categorie

Senatorul Petrișor Peiu susține că un fragment din discursul rostit de Donald Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos descrie fidel transformările economice și industriale prin care a trecut România în ultimii ani.

Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, Peiu afirmă că politicile criticate de fostul președinte american — legate de cheltuieli guvernamentale, imigrație, importuri, industrie și energie — pot fi regăsite și în realitatea românească.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit senatorului, primul element menționat este creșterea accelerată a cheltuielilor publice. Acesta arată că, în anul 2025, bugetul general consolidat ar fi ajuns la aproape 800 de miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 370 de miliarde de lei în 2019, anul de dinaintea pandemiei. Peiu consideră că această dublare a cheltuielilor reflectă o expansiune a statului care nu a fost însoțită de o creștere proporțională a capacității productive interne.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Un al doilea punct vizează imigrația. Deși recunoaște că fenomenul imigrației masive este asociat mai ales cu statele din Europa de Vest, senatorul afirmă că și România a cunoscut o schimbare semnificativă în ultimii ani. Conform acestuia, aproximativ 200.000 de muncitori străini ar fi fost aduși din afara Uniunii Europene în ultimii patru-cinci ani, ceea ce ar reprezenta în jur de 1% din populația țării.

În ceea ce privește comerțul exterior, Peiu atrage atenția asupra dezechilibrelor structurale. El afirmă că România înregistrează de mai mulți ani deficite comerciale la bunuri de peste 30 de miliarde de euro anual, situație pe care o pune în legătură cu dependența crescută de importuri și cu slăbirea producției interne.

Senatorul face referire și la declinul industriei grele, menționând dispariția sau reducerea drastică a activității unor mari platforme industriale.

Printre exemplele enumerate se află combinatele de la Galați, Hunedoara și Reșița, rafinăriile Arpechim și Doljchim, precum și Azomureș. De asemenea, Peiu susține că la Slatina producția de aluminiu primar ar fi fost redusă cu aproximativ 60%.

Un alt capitol important al criticilor se referă la sectorul energetic. Potrivit senatorului, România ar fi devenit, în ultimii cinci ani, importator net de energie electrică, pe fondul închiderii unei părți semnificative din capacitățile de producție pe cărbune și gaze naturale. Peiu menționează închiderea unor centrale pe gaze la Brăila, Galați și Slatina, precum și oprirea activității rafinăriei Petrotel. În același context, acesta afirmă că Rompetrol ar avea datorii care depășesc 8 miliarde de lei.

În concluzie, Petrișor Peiu afirmă că, indiferent de opiniile politice despre Donald Trump, pasajul din discursul acestuia de la Davos ar descrie „cu exactitate” direcția în care s-a îndreptat România în ultimii ani. Declarațiile senatorului se înscriu într-un context mai larg al dezbaterilor privind sustenabilitatea modelului economic românesc, politicile energetice și impactul integrării în piețele europene și globale.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri