Expunerea percepută la dezinformare și știri false a crescut semnificativ în ultimii ani în Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj Eurobarometru. Datele arată o creștere de opt puncte procentuale față de 2022, experții avertizând că alfabetizarea media și verificarea informațiilor devin tot mai importante pentru a limita efectele acestui fenomen.
Dezinformarea a ajuns o componentă aproape constantă a consumului de știri, iar rețelele sociale au accelerat vizibilitatea și răspândirea conținutului înșelător. În 2025, peste 36% dintre cetățenii UE au declarat că au fost „adesea” sau „foarte adesea” expuși la știri false în ultimele șapte zile, față de 28% în 2022. În același timp, doar 12% dintre respondenți spun că sunt foarte încrezători în capacitatea lor de a recunoaște dezinformarea.
Studiul măsoară percepția utilizatorilor, nu cazuri verificate de fake news. Cu alte cuvinte, respondenții au raportat ce au considerat ei că este dezinformare, fără ca aceste informații să fie verificate în cadrul cercetării.
🗞️ Citește și Acestea
Diferențele între statele membre sunt semnificative. Când sunt combinate răspunsurile „des” și „foarte des”, nivelul expunerii percepute variază de la 26% în Finlanda și Germania, până la 57% în Ungaria. România se află printre țările cu cele mai ridicate procente, 55% dintre respondenți declarând că se confruntă frecvent cu știri false, alături de Spania (52%). Procente ridicate se regăsesc și în Bulgaria, Luxemburg, Malta, Grecia, Cipru și Irlanda.
La polul opus, cele mai scăzute niveluri ale expunerii percepute se înregistrează în Finlanda și Germania (26%), dar și în Suedia, Lituania și Franța (aproximativ 30%). Olanda și Belgia se apropie de aceste valori.
Per ansamblu, cetățenii din Europa de Est și de Sud tind să raporteze o expunere mai mare la dezinformare, în timp ce cei din Nordul și Vestul Europei indică niveluri mai reduse.
În ceea ce privește încrederea în capacitatea de a recunoaște știrile false, 62% dintre respondenți afirmă că se simt încrezători, însă doar 12% se consideră „foarte încrezători”. Aproape o treime recunosc că nu au încredere în propria capacitate de a identifica dezinformarea.
Potrivit lui Konrad Bleyer-Simon, cercetător la Centrul pentru Pluralism Media și Libertatea Media, percepțiile sunt greu de interpretat, deoarece nu reflectă întotdeauna abilitățile reale ale oamenilor. Factori precum educația media, inițiativele de fact-checking, dar și elemente psihologice pot influența modul în care oamenii își evaluează expunerea și competențele.
Expertul mai subliniază că impactul dezinformării este mai puternic în societățile marcate de polarizare, inegalități economice, slăbiciuni ale sistemului educațional și un nivel scăzut de încredere în instituții. În schimb, țările cu servicii publice de media puternice, presă independentă, mecanisme eficiente de autoreglementare și un public care se informează mai ales din surse jurnalistice tradiționale tind să fie mai rezistente la dezinformare.
Sursa: Mediafax
