SONDAJ INSCOP| Alegeri Parlamentare: PSD conduce în intențiile de vot, urmat de partidul AUR

Autor

Data

Categorie

Conform unui sondaj de opinie realizat de INSCOP în perioada 11-18 octombrie, Partidul Social Democrat (PSD) ocupă primul loc în intenția de vot pentru alegerile parlamentare din 2024, cu 30,2%. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) se află pe locul doi, cu 21,4%, urmată de Partidul Național Liberal (PNL) cu 13,2% și Uniunea Salvați România (USR) cu 12,7%.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Cercetarea sociologică arată că Partidul SOS România ar obține 8,1% din voturi, Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) 3,7%, iar REPER ar fi preferat de 2,5% dintre votanți. Alte partide, precum Partidul Național Conservator Român (PNCR), Partidul Ecologist Român (PER), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei, ar înregistra scoruri mai mici, între 0,6% și 2,3%. Totodată, 1,3% dintre respondenți ar vota un candidat independent, iar 0,5% alt partid.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În ceea ce privește prezența la urne, 68% dintre cei intervievați au declarat că vor participa cu siguranță la vot, în timp ce 10,5% au afirmat că nu vor merge la alegeri. Sondajul estimează o prezență de 59,2% la primul tur al alegerilor prezidențiale, pe baza celor care au o opțiune clară pentru un candidat.

Dintre cei care au exprimat o preferință politică, indiferent dacă vor vota sau nu sigur, 30,2% susțin PSD, 21,4% AUR, 13,2% PNL, 12,7% USR, și 8,1% SOS România. De asemenea, UDMR ar obține 3,7%, REPER 2,5%, PNCR 2,3%, PER 2,1%, PMP 1,4%, iar Forța Dreptei doar 0,6%.

Raportat la cei care au declarat că vor participa sigur la vot (59,2% din totalul eșantionului), PSD ar atrage 31,4% din voturi, AUR 19,7%, PNL 12,7%, iar USR 13%. În acest grup, SOS România ar obține 7,5%, iar UDMR 4,5%.

Pe categorii de orientare politică, sondajul arată că 31,8% dintre respondenți ar opta pentru partide cu un profil radical-populist-suveranist (AUR, SOS România, PNCR), 30,4% pentru partide de dreapta (PNL, USR, REPER, Forța Dreptei, PMP), iar 30,2% pentru PSD, partid de stânga.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a subliniat impactul politic al acestor rezultate, menționând că „intenția de vot a românilor pentru alegerile parlamentare ar putea produce un veritabil cutremur politic” având în vedere că partidele cu profil radical-populist-suveranist au un scor cumulat de peste 30%, triplu față de acum patru ani. El a adăugat că o reprezentare hipertrofiată a acestor partide ar putea aduce dificultăți sistemice României, mai ales în contextul în care „voci din acest curent rezonează cu narativele subversive ale Rusiei ostile spațiului euroatlantic de libertate, securitate și dezvoltare.”

Sondajul a fost realizat la comanda cotidianului Libertatea, pe un eșantion reprezentativ de 1.106 persoane, cu o marjă de eroare de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri