Sorin Muncaciu (deputat AUR): „Coeficientul umilinței! Guvernul a stabilit că un medic care salvează vieți valorează mai puțin decât birocrația de stat”

Autor

Data

Categorie

Deputatul AUR și vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, Sorin Muncaciu, critică forma legii salarizării unitare publicată de Guvern, care prevede ca medicii primari să fie încadrați la un coeficient inferior față de alte funcții administrative și de conducere. Sorin Muncaciu contestă ierarhia valorilor pe care legea o creează și cere reanalizarea grilei de salarizare pentru personalul medical.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Guvernul prezintă noua lege a salarizării drept o reformă bazată pe echitate și pe principiul unui raport salarial de 1 la 8. Dar, citind proiectul, constatăm că această „echitate” este înlocuită de derogări, excepții și privilegii.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Ca medic și vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, nu pot accepta ca profesia medicală să fie din nou tratată ca o profesie de mâna a doua.

Cea mai revoltătoare prevedere este chiar grila de salarizare. Un medic primar, vârful profesiei medicale, este încadrat la un coeficient de doar 4. Vorbim despre un profesionist care a parcurs șase ani de facultate, ani de rezidențiat, examene dificile, zeci de ani de experiență și care ia, zi de zi, decizii de care depind viețile oamenilor.

În schimb, managerii celor mai mari spitale sunt încadrați la coeficientul 6, iar alte categorii de funcții beneficiază de coeficienți și mecanisme speciale care depășesc cu mult această limită.

Mai mult, pentru instituții precum ANRE, ASF și ANCOM, proiectul permite, prin aplicarea indicelui de competitivitate, salarii de bază care pot ajunge până la aproximativ 57.400 de lei, depășind chiar plafonul general anunțat de lege.

Ce mesaj transmite statul român? Că medicul care salvează vieți valorează coeficientul 4, iar funcțiile administrative și de conducere valorează coeficientul 6, 7 sau chiar mai mult.

Nu contest importanța managementului sau a altor instituții. Contest însă ierarhia valorilor pe care această lege o creează.

În spitale nu există program de opt ore. Nu există sărbători. Nu există loc pentru greșeli. Există gărzi de 24 de ore, responsabilitate permanentă și presiunea uriașă a fiecărei decizii medicale.

România se confruntă deja cu un deficit major de medici și asistenți medicali. Mii de specialiști au ales să plece în state care le oferă respect și o salarizare pe măsura responsabilității profesionale. În loc să corectăm această realitate, noua lege riscă să transmită un nou semnal de desconsiderare.

O lege a salarizării nu înseamnă doar cifre și coeficienți. Ea exprimă ordinea valorilor într-un stat.

Iar când pui medicul primar la coeficientul 4, iar alte funcții administrative la coeficientul 6 sau chiar peste limitele grilei generale, transmiți un mesaj extrem de periculos: că viața românilor valorează mai puțin decât birocrația.

AUR solicită reanalizarea grilei de salarizare pentru personalul medical, eliminarea excepțiilor care golesc de conținut principiul salarizării unitare și reașezarea sănătății între prioritățile reale ale statului român.

România nu va avea un sistem sanitar puternic atât timp cât îi cere medicului responsabilitate maximă, dar îi acordă doar coeficientul 4. Respectul pentru sănătate începe cu respectul pentru cei care salvează vieți”, a declarat deputatul AUR, Sorin Muncaciu.

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri