SRI a instruit 1.180 de profesori să identifice posibile semne de radicalizare în rândul elevilor. Programul a costat aproape un milion de euro

Autor

Data

Categorie

Aproape 1.200 de cadre didactice din România au fost instruite de experți ai Serviciului Român de Informații pentru a identifica posibile semne de radicalizare și extremism violent în rândul elevilor. Programul s-a desfășurat timp de doi ani și a costat aproape un milion de euro, potrivit informațiilor publicate de Știripesurse.ro.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Proiectul „Previsio – Prevenirea radicalizării și a extremismului violent în sistemul de învățământ preuniversitar” a fost derulat de SRI în perioada iunie 2024 – iunie 2026, în parteneriat cu Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Interne. În total, 1.180 de cadre didactice din colegii naționale, licee tehnologice și școli gimnaziale au participat la cursurile organizate în cadrul proiectului.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Scopul programului a fost ca profesorii să poată recunoaște schimbări de comportament sau alte elemente care ar putea indica faptul că un elev este vulnerabil la ideologii extremiste și ar putea ajunge să fie implicat în acte de violență sau terorism. Printre situațiile discutate în cadrul instruirilor s-au numărat izolarea socială, schimbările bruște de comportament, anumite simboluri sau mesaje, modificări ale vestimentației și chiar tatuajele.

Reprezentanții școlilor au subliniat însă că astfel de elemente nu reprezintă, în mod automat, dovezi ale radicalizării, ci pot constitui cel mult motive pentru o discuție și pentru observarea mai atentă a situației elevului.

Un director de colegiu din Botoșani a relatat că, după participarea la curs, a devenit mai atent inclusiv la elevii introvertiți. Acesta a menționat și cazul unui elev originar din Arabia Saudită, care nu provocase probleme, dar pe care a început să îl observe cu mai multă atenție.

Un alt caz a fost prezentat de o profesoară de istorie din Ploiești. Aceasta le-a semnalat reprezentanților SRI situația unui elev cu rezultate foarte bune, integrat în colectiv, dar care afișase simboluri asociate ideologiei naziste, inclusiv o svastică. Profesoara a relatat că elevul purta anumite accesorii și intrase într-un cimitir evreiesc. Potrivit acesteia, reprezentanții SRI i-ar fi transmis că tânărul era deja cunoscut de serviciul de informații.

În ceea ce privește procedura de urmat, SRI a transmis că profesorii care observă un posibil caz ar trebui să se adreseze consilierilor școlari, responsabililor din cadrul DGASPC și Poliției. În funcție de gravitatea situației, cazul poate ajunge și la structurile de securitate, iar pentru situațiile urgente poate fi apelat numărul 112.

Informațiile furnizate de inspectoratele școlare nu sunt însă unitare. Majoritatea indică Poliția drept instituția care trebuie sesizată în astfel de cazuri, în timp ce unele inspectorate menționează cooperarea dintre școli, Poliție și structurile de securitate, inclusiv posibilitatea sesizării SRI.

Programul a avut un buget total de aproape un milion de euro. Aproximativ 850.000 de euro au provenit din fonduri europene prin Programul Național de Securitate Internă 2021-2027, gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, iar aproximativ 95.000 de euro au fost asigurați de la bugetul de stat.

În cadrul proiectului nu au fost instruiți doar profesori. Alți 320 de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne au participat, de asemenea, la activitățile de pregătire.

Programul readuce în discuție și problema implicării serviciilor de informații în pregătirea personalului din sistemul educațional, precum și limitele intervenției instituțiilor de securitate în relația dintre profesori și elevi. În Marea Britanie, spre exemplu, personalul din educație este implicat încă din 2015 în mecanisme de prevenire a radicalizării, însă cazurile identificate sunt direcționate către autoritățile competente și Poliție, nu direct către serviciile de informații.

În România, proiectul „Previsio” urmărește prevenirea radicalizării înainte ca aceasta să se transforme într-un risc de violență sau terorism, însă modul în care profesorii trebuie să interpreteze anumite schimbări de comportament și traseul pe care îl urmează o sesizare ridică întrebări privind echilibrul dintre prevenție, siguranță și protejarea libertăților elevilor.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri