Ucraina nu mai anunță câte rachete lansează Rusia. Kievul cere mai multe sisteme Patriot

RǍZBOI

Autor

de Paul Pop

Data

Categorie

RǍZBOI

Ucraina și-a schimbat modul de raportare a atacurilor aeriene rusești și nu mai publică numărul rachetelor lansate de Rusia, pe fondul intensificării atacurilor și al presiunii tot mai mari asupra apărării sale antiaeriene.

Forțele ucrainene de apărare aeriană au anunțat că au doborât 98 dintre cele 120 de drone lansate de Rusia în cursul nopții, însă, spre deosebire de rapoartele anterioare, nu au precizat numărul rachetelor folosite în atac. Schimbarea vine la câteva zile după ce autoritățile de la Kiev au renunțat să mai comunice și numărul rachetelor balistice interceptate.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit Bloomberg, decizia are legătură cu considerente de securitate, în contextul intensificării atacurilor rusești. O persoană familiarizată cu situația a declarat că modificarea modului de raportare urmărește să nu ofere Moscovei informații utile despre capacitatea și performanța apărării aeriene ucrainene.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Schimbarea survine după un atac de săptămâna trecută, când Rusia ar fi lansat 28 de rachete, iar Ucraina nu a reușit să intercepteze niciuna dintre acestea.

În același timp, Kievul încearcă să obțină de la aliații occidentali mai multe rachete interceptoare și sisteme de apărare aeriană. Ucraina insistă în special pentru suplimentarea stocurilor de rachete destinate sistemelor americane Patriot, considerate printre cele mai eficiente mijloace de apărare împotriva rachetelor balistice rusești.

Problema este însă una globală. Cererea pentru interceptoare și sisteme de apărare aeriană a crescut puternic, inclusiv pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce pune presiune suplimentară asupra disponibilității echipamentelor pentru Ucraina.

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat marți că un atac cu rachete a provocat pagube unui spital și mai multor sedii ale unor companii din Kiev. El a afirmat, de asemenea, că orașul Zaporojie a fost lovit cu rachete balistice furnizate Rusiei de Coreea de Nord, precum și cu rachete de croazieră hipersonice Zircon.

Potrivit datelor prezentate de Zelenski săptămâna trecută, livrările de rachete pentru apărarea aeriană către Ucraina au scăzut de trei ori în prima jumătate a acestui an comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Datele Ministerului ucrainean al Apărării arată că, în luna iulie, Rusia a lansat 195 de rachete balistice, dintre care Ucraina a reușit să intercepteze 29. Alte 40 de rachete nu și-ar fi atins țintele.

În paralel, Ucraina încearcă să răspundă atacurilor rusești prin lovituri în adâncimea teritoriului Rusiei, vizând în special rafinării de petrol, depozite logistice și alte obiective considerate importante pentru susținerea efortului de război. Printre țintele raportate recent s-au numărat și facilități asociate gigantului de comerț electronic Wildberries.

Citeste si:

Articolul precedent
Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR/ECR): „Știați că avem o societate de închidere a minelor care este ea însăși în faliment încă din anul 2006?”
Articolul următor
SRI a instruit 1.180 de profesori să identifice posibile semne de radicalizare în rândul elevilor. Programul a costat aproape un milion de euro

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri