Studiu: Jumătate dintre salariați și-ar da demisia dacă nu li se oferă flexibilitate după pandemie

Autor

Data

Categorie

Mai mult de jumătate dintre salariații de la nivel global iau în considerare demisia în cazul în care după încheierea pandemiei nu vor beneficia de flexibilitate în privința locului și programului de muncă, se arată într-un studiu al EY.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit unui comunicat al EY, nouă din zece angajați își doresc flexibilitate în alegerea locului de unde muncesc și a programului de muncă. Dacă ar putea opta, peste jumătate (54%) dintre respondenții angajați ar alege un programul de lucru flexibil, în timp ce pentru 40% ar prima flexibilitatea în privința locului din care muncesc, conform studiului EY „Work Reimagined Employee Survey.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Cercetarea a sondat opiniile a peste 16.000 de angajați din multiple domenii și cu diverse poziții, provenind din 16 țări.

În medie, angajații și-ar dori să lucreze în regim de telemuncă între două și trei zile după încheierea pandemiei. Odată cu relaxarea restricțiilor sanitare din țările lor, 22% ar prefera să lucreze integral la birou, iar 33% dintre respondenții angajați și-ar dori o săptămână de lucru mai scurtă. Mai mult, două treimi consideră că productivitatea lor poate fi măsurată cu precizie indiferent de locul unde muncesc și că acest proces nu reprezintă un impediment pentru flexibilizare.

„Oferirea unui program de lucru într-un mediu hibrid este necesară și incontestabilă de acum înainte. Întrebările reale se referă la cum trebuie să arate acest lucru în practică, pentru a răspunde așteptărilor grupului țintă de angajați și, în același timp, pentru a îndeplini și cerințele organizaționale”, a declarat Claudia Sofianu, lider regional EY CESA, People Advisory Services.

„Peste jumătate (54%) dintre angajații care au participat la studiu ar lua în considerare să plece de la actualul loc de muncă după încheierea pandemiei, dacă nu li se oferă un anumit grad de flexibilitate în privința locului și programului de muncă. Printre cei mai hotărâți în a-și schimba locul de muncă dacă nu primesc flexibilitatea dorită se numără managerii/liderii, angajații cu funcții în departamentele de tehnologie și financiare și cei cu persoane în îngrijire. Angajații care cel mai probabil ar rămâne la actualul loc de muncă sunt membrii generației <baby boomers>, persoanele cu o vechime de peste 10 ani la locul de muncă actual și cei care activează în sectorul guvernamental sau în educație”, se arată în comunicat.

În pofida acestei aparente deschideri spre schimbarea locului de muncă în căutarea unor condiții de lucru mai flexibile, majoritatea respondenților angajați (76%) declară că sunt mulțumiți de locul lor de muncă, iar 93% intenționează să rămână la actualul loc de muncă în următoarele 12 luni.

Studiul a sondat, de asemenea, atitudinea față de impactul telemuncii în cultura organizaţională. În opinia a aproape jumătate (48%) dintre respondenți, cultura lor organizațională s-a îmbunătățit pe durata pandemiei provocate de COVID-19, în timp ce doar 31% consideră că aceasta s-a deteriorat.

În privința vaccinului împotriva COVID-19, 61% dintre angajații sondați doresc ca organizația lor să impună vaccinarea drept o condiție prealabilă pentru lucrul de la birou. Atitudinea față de vaccinare variază însă de la o zonă geografică la alta.

„Dacă 66% dintre respondenții din America de Sud consideră că organizațiile ar trebui să impună vaccinarea tuturor angajaților, în zona EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa), procentul celor care sunt de acord cu această condiție scade la 52%”, se mai arată în comunicatul EY.

Perspectiva adoptării unor condiții de muncă mai flexibile generează o cerere mai mare pentru tehnologie, atât la sediul companiilor, cât și la biroul de acasă. 64% dintre respondenți au indicat că doresc o îmbunătățire a serviciilor de tehnologie accesate la locul de muncă (de exemplu, conexiuni la internet mai rapide și dotări de videoconferință), iar aproape jumătate (48%) își doresc ca organizațiile lor să le îmbunătățească echipamentele de lucru de acasă (de exemplu, monitoare și căști audio suplimentare). În același timp, un procent asemănător (47%) ar dori să li se ramburseze costurile cu serviciile de telefonie/conexiunile la internet de mare viteză.

Totuși, în pofida tranziției către noile modalități de lucru și a adoptării tehnologiilor pentru întâlniri virtuale, 67% dintre respondenți și-ar dori să călătorească în regim moderat spre frecvent în interes de serviciu, după încheierea pandemiei provocate de COVID-19, un procent în creștere față de 49% înregistrat în ediția anterioară a studiului.

(sursa: Mediafax)

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri