SUA discută cu Rusia despre construirea unui centru de date pe bază de energie nucleară, potrivit The Economist

Autor

Data

Categorie

Statele Unite ale Americii poartă discuții cu Rusia privind construirea unui centru de date alimentat cu energie nucleară, precum și realizarea unui tunel sub Strâmtoarea Bering, susține publicația The Economist, citată de Mediafax.

Potrivit sursei, înaintea întâlnirii de anul trecut din Alaska, Rusia ar fi pregătit ceea ce a descris drept „cea mai mare înțelegere” economică pentru președintele american Donald Trump, evaluată la aproximativ 12 trilioane de dolari, în schimbul ridicării sancțiunilor impuse Moscovei.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

The Economist notează că promisiunile de câștiguri economice substanțiale au fost mult timp în centrul strategiei liderului rus Vladimir Putin. În acest context, înaintea întâlnirii din august, ar fi fost pregătit un memoriu pentru Consiliul de Securitate Națională al Rusiei, care detalia modul în care să îi fie prezentată lui Trump „cea mai mare înțelegere”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Din aprilie anul trecut, Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, s-a întâlnit de cel puțin nouă ori cu Steve Witkoff, trimisul special al lui Trump. De asemenea, persoane apropiate familiei Trump ar fi discutat despre achiziționarea unor participații la active energetice rusești.

Discuțiile ar fi vizat și posibile tranzacții cu metale rare, petrol și gaze în Arctica, construirea unui centru de date alimentat cu energie nucleară, realizarea unui tunel sub Strâmtoarea Bering, precum și restituirea unor active în valoare de aproximativ 5 miliarde de dolari aparținând Exxon Mobil.

Conform relatărilor din presă, pachetul total ar fi fost evaluat la 12 trilioane de dolari, însă The Economist subliniază că majoritatea propunerilor aveau rolul de a capta interesul lui Trump, în timp ce beneficiile economice reale ar fi fost mult mai reduse. Chiar și în cele mai optimiste scenarii, veniturile anuale ale firmelor americane nu ar fi depășit 340 de miliarde de dolari.

Publicația avertizează că acceptarea unui astfel de acord ar fi echivalat cu investiții în redresarea economiei ruse și cu pregătirea Kremlinului pentru viitoare conflicte, ceea ce, din perspectiva Washingtonului, ar reprezenta mai degrabă o capcană decât un avantaj strategic.

Potrivit informațiilor citate, pe 15 august 2025, Donald Trump s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Anchorage, Alaska, pentru a discuta despre războiul din Ucraina. Deși inițial existau așteptări privind progrese rapide și posibile discuții directe între Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, negocierile au stagnat, fără rezultate concrete până în prezent.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri