SURSE: Rezultatele comisiei rogatorii cerute de DIICOT în cazul Georgescu ar indica bani proveniți de la cetățeni ruși sancționați

Autor

Data

Categorie

Noi informații apar în cazul lui Călin Georgescu. Potrivit unor surse Politic Live, rezultatele unei comisii rogatorii solicitate de DIICOT în străinătate ar fi ajuns la procurorii români, iar datele obținute ar indica faptul că într-un cont verificat de anchetatori ar fi intrat inclusiv bani proveniți de la cetățeni ruși aflați pe liste de sancțiuni.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Documentele primite în urma demersului de cooperare judiciară internațională ar oferi anchetatorilor noi informații privind proveniența și circuitul unor sume de bani analizate în cadrul investigațiilor.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Până în acest moment, DIICOT nu a confirmat public conținutul rezultatelor comisiei rogatorii. Nu sunt cunoscute oficial nici identitatea cetățenilor ruși despre care ar fi vorba, nici valoarea sumelor care ar fi intrat în cont și nici perioada în care ar fi fost efectuate respectivele transferuri.

De asemenea, în lipsa unor informații oficiale suplimentare, nu se poate stabili dacă sumele respective ar fi ajuns direct la Călin Georgescu sau dacă acesta ar fi fost beneficiarul lor. Ancheta ar urma să stabilească traseul banilor și eventualele legături dintre persoanele implicate.

Informațiile apar în contextul în care Călin Georgescu a fost dus luni la DIICOT pentru audieri. Până la comunicarea oficială a procurorilor, informațiile privind rezultatele comisiei rogatorii și presupusa proveniență a banilor trebuie tratate drept informații obținute pe surse.

UPDATE

Gândul: Schema în care ar fi fost implicat Călin Georgescu. De la creditul de 6 milioane de euro la garanția de 1,1 milioane

Noi informații apar în dosarul DIICOT în care este menționat Călin Georgescu. Potrivit unor surse judiciare citate de Gândul.ro, fostul candidat la Președinția României ar fi fost implicat într-o schemă complexă care urmărea obținerea unor sume importante de bani, prin promisiunea facilitării unor finanțări externe.

Dosarul instrumentat de DIICOT vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

Potrivit informațiilor comunicate de procurori, ancheta vizează trei persoane – doi cetățeni români, de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian, de 56 de ani – care ar fi constituit, în septembrie 2021, un grup infracțional organizat.

Gruparea ar fi acționat în România și Marea Britanie, iar membrii săi s-ar fi prezentat drept oameni de afaceri prosperi și reprezentanți ai unor societăți străine capabile să faciliteze finanțări importante din partea unor instituții financiare din afara țării.

Gândul: De unde ar fi pornit întreaga afacere

Potrivit Gândul.ro, care citează surse judiciare, în centrul presupusei scheme s-ar afla omul de afaceri buzoian Răzvan Leu.

Acesta ar fi depus o plângere la DIICOT în care îi acuză pe Călin Georgescu și alte persoane că l-ar fi înșelat cu aproximativ un milion de euro.

Conform informațiilor prezentate de publicație, Răzvan Leu l-ar fi cunoscut pe Georgescu prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu. Georgescu i-ar fi propus ulterior implicarea într-o afacere legată de tranzacții cu metale prețioase, inclusiv AUR.

Tot potrivit Gândul.ro, Călin Georgescu i l-ar fi recomandat omului de afaceri pe Ionel Rusen pentru obținerea unei linii de credit de la o instituție financiară din străinătate.

În mecanism apare și cetățeanul italian Massimiliano Arena.

1,1 milioane de euro pentru un credit de până la 6 milioane

Pentru obținerea unei linii de credit de maximum 6 milioane de euro, lui Răzvan Leu i s-ar fi solicitat depunerea unei garanții de aproximativ 1,1 milioane de euro.

Omul de afaceri susține că ar fi achitat banii la sfârșitul anului 2021 și începutul anului 2022.

Finanțarea promisă nu ar mai fi venit, iar în octombrie 2022, Leu ar fi solicitat restituirea banilor.

Potrivit informațiilor publicate de Gândul.ro, omul de afaceri susține că și-ar fi dat seama ulterior că ar fi fost victima unei înșelăciuni.

Publicația mai relatează că, potrivit susținerilor reclamantului, Călin Georgescu i-ar fi promis că banii vor fi restituiți după ce ar fi primit finanțarea de la Autoritatea Electorală Permanentă aferentă campaniei prezidențiale din 2024.

Această afirmație reprezintă susținerea reclamantului și nu o concluzie definitivă stabilită de anchetatori sau de o instanță.

Plângere împotriva a patru persoane

În cele din urmă, Răzvan Leu ar fi formulat o plângere penală la DIICOT împotriva lui Călin Georgescu, Ion Negoescu, Ionel Rusen și Massimiliano Arena, reclamând presupuse fapte de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune.

Gândul prezintă și o serie de informații privind conexiunile internaționale ale persoanelor și societăților care apar în acest caz.

Potrivit surselor judiciare citate de publicație, în Austria apare numele lui Thomas Schätti, prezent în structurile mai multor companii asociate unor ecosisteme de afaceri cu conexiuni ruse și post-sovietice.

Gândul scrie că Schätti a apărut în cadrul Migom în diferite poziții, inclusiv ca manager și acționar. Publicația precizează că, în 2024, autoritatea financiară din Dominica a oprit activitatea băncii și l-a îndepărtat din conducere. Ulterior, acesta a fost vizat de acuzații formulate de investitori într-un proces din Statele Unite, însă cauza a fost retrasă, iar acuzațiile nu au fost judecate pe fond.

Cine este Massimiliano Arena

Un alt personaj important prezentat de Gândul este italianul Massimiliano Arena, stabilit în Regatul Unit.

Potrivit publicației, documentele oficiale britanice îl indică în diferite perioade drept director și/sau beneficiar real în structuri din ecosistemul EIBT/Wealth Bank.

La EIBT Trust Ltd, Arena ar fi figurat inclusiv ca persoană cu control semnificativ, deținând peste 75% din acțiuni și drepturile de vot.

Gândul susține, citând surse judiciare și date din registrul britanic, că la 1 august 2024 s-ar fi produs o schimbare importantă: Arena ar fi încetat să mai figureze ca persoană cu control semnificativ, iar din aceeași zi Ionel Rusen ar fi apărut în această poziție, cu peste 75% din acțiuni.

Publicația amintește și informațiile OCCRP potrivit cărora Arena a fost pus sub acuzare în Sicilia, în 2023, într-un dosar privind presupuse operațiuni financiare ilegale.

Ancheta DIICOT continuă

Informațiile publicate de Gândul conturează un mecanism financiar internațional mult mai amplu decât simpla promisiune a unui împrumut, însă o parte importantă dintre aceste elemente provin din plângeri, surse judiciare și documente analizate de publicație.

Ancheta DIICOT este în desfășurare, iar acuzațiile prezentate nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri