Tehnologia schimbă agricultura europeană, dar România, Cipru și Grecia rămân în urmă (raport Eurostat)

Autor

Data

Categorie

Aproape 43% dintre fermele din Uniunea Europeană au declarat în anul 2023 că au acces la Internet şi aproximativ 18% dintre fermele cu suprafaţă agricolă folosită din UE au aplicat un anumit tip de tehnologie ori practică agricolă de precizie, arată datele publicate vineri de Eurostat.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

În rândul statelor membre, există diferenţe majore în ceea ce priveşte fermele care folosesc agricultura de precizie.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Topul țărilor care folosesc agricultura de precizie în UE

Luxemburg, Finlanda şi Estonia au avut cele mai mari ponderi (peste 75%), în timp ce cele mai mici au fost înregistrate în Cipru (aproximativ 1%), Grecia şi România (între 10% şi 15%).

Deşi doar aproximativ 18% dintre fermele din UE cu suprafaţă agricolă folosită au adoptat agricultura precizie, aceste ferme au gestionat aproximativ 44% din suprafaţă agricolă totală a UE.

Cu ce începe adoptarea tehnologiilor digitale în agricultură 

Adoptarea tehnologiilor digitale în agricultură începe cu infrastructura de bază, în special cu accesul la internet. În 2023, aproximativ 43% dintre fermele din UE au raportat că au acces la internet, unele ţări din Europa de Nord şi Centrală (Danemarca, Germania, Slovacia, Letonia, Cehia şi Austria) înregistrând ponderi de peste 90%.

Totodată, aproximativ 11% dintre fermele din UE utilizau sisteme informatice de gestionare a fermelor în 2023. Franţa a avut cea mai mare rată de adopţie (aproximativ 60%) dintre ţările UE. În schimb, adoptarea roboticii (-maşini capabile de funcţionare autonomă fără intervenţie umană directă-n.red.) a rămas relativ scăzută, acoperind aproape 7% din totalul fermelor. Rata de adopţie a fost cea mai mare în Ţările de Jos (aproximativ 35%).

Folosirea utilajelor agricole convenţionale în UE este larg răspândită

Pe de altă parte, utilizarea utilajelor agricole convenţionale în UE este larg răspândită. În 2023, aproximativ 84% dintre fermele din UE au folosit utilaje convenţionale, inclusiv tractoare şi utilaje pentru aratul solului, plantare, fertilizare, aplicarea produselor de protecţie a plantelor şi recoltare.

Dintre acestea, tractoarele au fost cele mai comune (aproximativ 79% din totalul fermelor), urmate îndeaproape de utilajele pentru aratul solului, semănătorile, distribuitoarele, pulverizatoarele pentru îngrăşăminte şi echipamentele pentru aplicarea produselor de protecţie a plantelor (aproximativ 65%).

În anul 2023, aproape toate fermele din Polonia şi Finlanda foloseau utilaje agricole convenţionale. La polul opus, în Slovacia şi Grecia, aproximativ două treimi (68%, respectiv 65%) dintre ferme utilizau utilaje agricole convenţionale, cele mai mici ponderi dintre ţările UE.

Proprietatea unică domină agricultura europeană

Cel mai comun model de proprietate asupra utilajelor agricole în UE este proprietatea unică, în condiţiile în care puţin peste o treime (aproximativ 35%) dintre fermele din UE erau singurele deţinătoare ale utilajelor convenţionale. Puţin peste un sfert (aproximativ 27%) dintre ferme utilizau o combinaţie de utilaje proprii şi utilaje care erau utilizate sau deţinute de mai multe alte exploataţii. Aici intră şi utilajele partajate şi închiriate.

Proprietatea unică asupra utilajelor convenţionale este foarte frecventă în Irlanda şi Slovenia (ambele reprezentând aproximativ 83% din ferme). În schimb, fermele ce se bazau pe partajarea şi închirierea utilajelor convenţionale de la alte exploataţii sunt tipice în România şi cel mai comun model în Grecia şi Ungaria.

dinPolitica

[rss_feed id="38221" numar_articole="3" layout="grid"]

dinPolitica

dinPOLITICA

[rss_feed id="38221" numar_articole="3" layout="column"]

Ultimele Stiri