Testarea standardizată – un predictor relevant pentru rezultatele ulterioare la examene ale elevilor

Autor

Data

Categorie

La simulările pentru Evaluarea Națională, rezultatele de anul acesta sunt mai slabe decât cele de anul trecut,  mai mult de jumătate dintre elevi au luat note sub 5 la matematică. Rezultatele arată că se impune, astfel, o reflectare serioasă asupra modului în care evaluăm cunoștințele și abilitățile elevilor.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

În acest context, Prof. Univ. Dr. Dragoș Iliescu pune sub lupă evaluarea în sistemul educațional românesc, odată cu lansarea cărții „Testarea Standardizată în Educație”, ce a apărut la Editura Humanitas și este deja disponibilă în librăriile editurii din toată țara. Cartea a fost prezentată public și la Cluj-Napoca, în cadrul unei dezbateri la care, alături de autor, a participat Prof. Univ. Dr. Daniel David, Rector la Universitatea Babeș-Bolyai.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Prin testarea standardizată, avem posibilitatea unui control mai riguros asupra gradului de dificultate al testelor. O evaluare obiectivă și clară este esențială pentru a oferi tuturor elevilor șansa de a-și demonstra cunoștințele și abilitățile în mod echitabil. Scopul meu, prin redactarea acestei cărți, este să prezint o perspectivă echilibrată, care să acopere o lacună în informațiile relevante despre testarea standardizată, un subiect de actualitate și deosebit de important”, spune Prof. Univ. Dr. Dragoș Iliescu.

Cartea își propune să deschidă drumul către o abordare mai eficientă și echitabilă în evaluarea cunoștințelor elevilor și să prezinte o perspectivă echilibrată asupra testării standardizate în educație, făcând acest subiect mai accesibil și mai ușor de înțeles pentru toată lumea.

„În domeniul abordat de această carte, știința face tot mai greu față pseudoștiinței și simțului comun. Oamenii, în vârtejul dorinței de a-și vedea vocea ascultată, exagerează și nu mai știu când să tacă reflexiv: la modul eronat considerăm că, fiind oameni toți, ne pricepem la oameni și la comportamentul lor, și toți știm cum ar trebui făcută educația, doar am trecut prin asta și/sau avem copii care trec. Când nu iese cum dorim în evaluare/testare, metoda este proastă, nu noi avem ceva de îmbunătățit în ceea ce ne privește. Oamenii nu mai știu când să pună întrebări experților sau cum să formuleze opinii informate”, spune Prof. Univ. Dr. Daniel David.

Testarea standardizată reprezintă o soluție potențială pentru multe din carențele sistemului actual de evaluare în educație și poate oferi un instrument obiectiv și clar pentru măsurarea nivelului de pregătire al elevilor. Mai mult decât atât, acest tip de evaluare poate fi un predictor relevant pentru rezultatele ulterioare la examenele naționale. Testele standardizate sunt însoțite de rapoarte standardizate, elaborate într-un mod accesibil, astfel încât atât copilul, cât și părintele să înțeleagă semnificația notei primite și ce acțiuni pot fi întreprinse pentru a obține o notă mai bună în viitor.

Conform unui raport publicat acum câțiva ani de Ministerul Educației, un profesor din mediul gimnazial își dedică în medie 16 ore pe săptămână activităților legate de evaluare, cum ar fi conceperea, administrarea și corectarea testelor, precum și acordarea de feedback. Această cifră reprezintă mai mult de o treime din timpul săptămânal al profesorilor la clasă. În ce măsură această alocare a timpului poate fi considerată rațională, concluzionând că aceste ore ar putea fi mai bine folosite pentru a dezvolta abilitățile profesorului și pentru a dedica mai mult timp activităților educaționale, în detrimentul procesului de evaluare.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri