Vladimir Putin nu dă semne că ar vrea să oprească războiul din Ucraina și ar fi decis să meargă pe escaladare, susțin surse apropiate Kremlinului citate de The Economist.
Potrivit analizei publicației britanice, decizia liderului de la Kremlin ar avea mai puțin legătură cu obiectivele militare și mai mult cu menținerea puterii. În sistemul politic rus, a arăta slăbiciune sau a renunța la război fără atingerea obiectivelor minime ar fi perceput ca un eșec personal.
Pe front, armata rusă este în mare parte blocată, iar conflictul s-a transformat într-un război de uzură, cu drone și rachete, costisitor pentru ambele tabere.
🗞️ Citește și Acestea
„Țarul este gol”
După câteva săptămâni de analize interne pe timpul verii, Kremlinul ar fi ajuns la concluzia intensificării presiunii, relatează The Economist.
Un membru al elitei ruse citat de sursă spune că problema nu mai este doar economia sau lipsa de progrese militare, ci faptul că războiul se apropie de cinci ani. Un alt interlocutor a rezumat situația prin replica: „Țarul este gol”.
În interior, sondajele arată că tot mai mulți ruși percep situația ca fiind tensionată, iar încrederea în propaganda oficială de la televizor este în scădere.
Pe ce mizează Kremlinul
Escaladarea ar putea lua mai multe forme printre care intensificarea atacurilor hibride și a operațiunilor de sabotaj împotriva aliaților Ucrainei. Vizarea rutelor logistice prin care Europa trimite ajutor Kievului si atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene. Ministerul rus al Apărării a anunțat chiar duminică, 30 august, pregătirea unei lovituri masive în acest sens.
Serviciile de informații occidentale iau în calcul inclusiv ipoteza unor atacuri asupra unor fabrici din Europa care produc echipamente pentru Ucraina, deși evaluează că Putin nu își dorește o confruntare directă cu NATO.
Pe plan militar, liderul rus ar fi hotărât să trimită pe front între 300.000 și 400.000 de oameni. Sursele The Economist susțin că o nouă mobilizare oficială nu ar fi necesară, pentru că ordinul inițial de mobilizare nu a fost niciodată suspendat.
Un alt motiv de îngrijorare pentru Putin sunt atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și centrelor logistice din Rusia. Pe 22 august, acesta a acuzat Ucraina că a deschis „cutia Pandorei” și a amenințat cu represalii. În aceeași zi a spus că „operațiunea militară specială continuă” și că Rusia va merge „doar înainte”.
Semnale diplomatice și România în ecuație
În context apare și vizita surpriză la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, pe 25 august, care a alimentat speculațiile privind un avertisment transmis de Washington legat de eventuale atacuri asupra statelor NATO sau o încercare de a-l convinge pe Putin să negocieze.
La trei zile după vizită, Finlanda a cerut sprijinul Suediei pentru monitorizarea frontierei cu Rusia, iar Germania se pregătește să acuze public Rusia pentru un atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig și să impună noi sancțiuni.
România este menționată și ea în analiza The Economist. Publicația notează că pe 20 august autoritățile române au anunțat distrugerea unei drone navale rusești care ar fi vizat o platformă de foraj din apele teritoriale ale României.
Concluzia analizei este că intensificarea conflictului nu rezolvă problemele structurale ale Rusiei și riscă să crească instabilitatea internă și externă. Pentru Putin însă, continuarea războiului, deși consumă resurse și capital politic, pare un risc mai mic decât o retragere fără o victorie clară.
Sursa: Mediafax / The Economist
