Tribunalul Covasna suspendă ordinul privind reducerea posturilor din primării. Reforma administrativă promovată de Guvernul Bolojan, contestată în instanță

JUSTIȚIE

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

JUSTIȚIE

Tribunalul Covasna a decis suspendarea unui ordin emis de prefectul județului Covasna care stabilea numărul maxim de posturi pentru unitățile administrativ-teritoriale, în aplicarea măsurilor de reducere a personalului prevăzute de OUG nr. 7/2026 adoptată de Guvernul condus de Ilie Bolojan.

Acțiunea în instanță a fost introdusă de Asociația Comunelor din România și de Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit hotărârii pronunțate joi, instanța a constatat existența unor suspiciuni privind modul în care a fost calculată reducerea de 30% a posturilor din administrațiile locale. Judecătorii au arătat că prefectul a aplicat reducerea asupra unui număr de posturi deja diminuat anterior cu 10%, în baza Legea nr. 296/2023.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Tribunalul a subliniat că ordonanța Guvernului indică „expres și neechivoc” faptul că reducerea de 30% trebuie aplicată la numărul inițial de posturi calculate, fără raportare la diminuarea anterioară de 10%.

„Tribunalul constată că această problemă de interpretare nu poate fi realizată în procedura sumară a verificării doar aparenței de legalitate și se conturează o îndoială asupra legalității actului administrativ ce trebuie tranșată în procedura contestării pe fond a actului”, se arată în motivarea instanței.

Judecătorii au apreciat și că aplicarea ordinului prefectului ar putea produce prejudicii angajaților din administrația locală, în condițiile în care reorganizarea presupune desființări de posturi și modificări ale organigramelor.

Instanța avertizează că eventualele concedieri sau restructurări realizate în baza unui act administrativ care ar putea fi ulterior anulat ar genera perturbări majore în funcționarea autorităților locale și ar necesita reconfigurarea structurilor administrative.

Prin urmare, Tribunalul Covasna a dispus suspendarea ordinului prefectului până la soluționarea definitivă a dosarului de fond. Decizia este executorie, însă poate fi atacată cu recurs.

Hotărârea reprezintă prima decizie importantă din seria proceselor declanșate împotriva reformei administrative promovate de Guvernul Bolojan, care urmărește reducerea cheltuielilor din sectorul public prin diminuarea aparatului administrativ local.

Citeste si:

Articolul precedent
AUR propune oprirea decarbonizării și crearea unui holding energetic național pentru salvarea CE Oltenia
Articolul următor
Cristian Terheș: România conduce în UE la cele mai negative statistici economice. „Prețul energiei a crescut cel mai mult”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri