Tudorel Toader: „Nu vorbim de eliminarea pensiilor speciale ale magistraților, ci de o reconsiderare a cuantumului și a vârstei de pensionare”

Autor

Data

Categorie

Fostul ministru al Justiției și judecător la Curtea Constituțională, Tudorel Toader, a declarat, într-o intervenție pentru Politic Live, că dezbaterea privind pensiile speciale ale magistraților nu vizează, în realitate, o eliminare a acestora, ci o ajustare a cuantumului și a vârstei de pensionare.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„O lege poate fi neconstituțională fie prin conținutul normei, fie prin procedura de adoptare. Dacă ne referim la conținut, cred că proiectul actual îndeplinește exigențele constituționale. Constituția nu prevede o vârstă anume pentru pensionarea magistraților. A fost decizia legiuitorului de la acel moment, iar acum se reconsideră această vârstă – spre 65 de ani – ceea ce este perfect constituțional”, a explicat Toader.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

El a subliniat că pensia magistraților ar trebui să rămână cât mai apropiată de ultimul salariu, întrucât profesia presupune numeroase interdicții care afectează și viața de după pensionare. „Este nefiresc ca unii să-și creeze artificial sporuri care cresc nejustificat pensia, depășind chiar salariul încasat în activitate. De aceea, consider corectă și scăderea procentului de la 80% la 70%”, a spus fostul judecător constituțional.

Potrivit acestuia, chiar și în noile condiții, „cuantumul pensiei va tinde să rămână apropiat de salariul net din ultimii ani de activitate”, dar fără abuzuri sau artificii financiare.

Declarațiile vin în contextul în care dezbaterea privind pensiile speciale a reintrat în prim-plan, iar autoritățile încearcă o reformă a sistemului, fără a intra în conflict cu deciziile Curții Constituționale.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri