Uniunea Europeană a intrat în „mod de criză”, cu reuniuni de urgență programate în weekend, pe fondul escaladării rapide a conflictului din Orientul Mijlociu și al tensiunilor tot mai vizibile dintre Europa și Statele Unite, relatează Politico.
Criza s-a amplificat după ce forțe americane și israeliene au lansat lovituri asupra unor ținte iraniene, în contextul blocării negocierilor nucleare cu Teheranul. Iranul a răspuns prin atacuri de represalii în regiune, determinând închiderea unor spații aeriene și ridicarea nivelului de alertă militară în mai multe state din Golful Persic.
La Bruxelles, reacțiile au fost prudente. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că situația este „periculoasă”, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că este „de cea mai mare importanță” prevenirea unei escaladări suplimentare. Și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a cerut reținere.
🗞️ Citește și Acestea
La nivel național însă, mesajul european s-a dovedit mai puțin unitar. Franța, Germania și Marea Britanie au transmis, într-o declarație comună, că nu au participat la loviturile lansate de SUA și Israel, condamnând totodată represaliile iraniene și îndemnând Teheranul să revină la o soluție negociată.
Premierul britanic Keir Starmer a precizat că Regatul Unit „nu a jucat niciun rol” în atacuri, dar a condamnat regimul iranian și a susținut că obiectivul principal al Washingtonului este împiedicarea Iranului de a obține arme nucleare. El a menționat că aeronave britanice sunt implicate în operațiuni coordonate de apărare regională.
În schimb, premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a calificat operațiunea SUA–Israel drept o „acțiune militară unilaterală” care riscă să creeze o ordine globală mai ostilă.
La polul opus, premierul ceh Andrej Babiš a declarat că Praga „este alături de aliați” și a avertizat că ambițiile nucleare ale Iranului și sprijinul acestuia pentru terorism reprezintă o amenințare pentru Europa.
Liderii nordici și est-europeni au adoptat o poziție axată pe securitate. Premierul Suediei a vorbit despre o „escaladare gravă”, subliniind că este în interesul Europei ca Iranul să nu dezvolte arme nucleare, dar a cerut respectarea dreptului internațional. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a anunțat că Varșovia monitorizează atent situația și pregătește „diverse scenarii”, precizând că cetățenii polonezi, inclusiv personalul ambasadei din Teheran, sunt în siguranță.
Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, s-a aliniat mai clar poziției Washingtonului, lăudând fermitatea SUA și afirmând că „ori de câte ori există determinare americană, infractorii globali slăbesc”, un mesaj cu trimitere directă la Moscova.
Poziția reținută a Franței, Germaniei și Marii Britanii a atras critici dure din partea senatorului american Lindsey Graham, un aliat apropiat al președintelui Donald Trump. Graham a acuzat Europa Occidentală că a devenit „patetic de slabă” și a cerut sprijin ferm pentru confruntarea regimului de la Teheran.
În acest context tensionat, Bruxelles-ul accelerează consultările. Ambasadorii statelor membre în cadrul Comitetului Politic și de Securitate al UE urmează să se reunească de urgență, iar reprezentanții celor 27 de state membre vor avea o întâlnire extraordinară. De asemenea, Consiliul de Securitate al ONU se întrunește, iar președintele francez Emmanuel Macron a convocat propriul consiliu de apărare la Paris. Ursula von der Leyen a anunțat convocarea unui „Security College” pentru luni.
Potrivit Politico, criza din Orientul Mijlociu devine astfel un test major pentru unitatea transatlantică, într-un moment în care capitalele europene încearcă să echilibreze sprijinul pentru Washington cu apelurile la dezescaladare și stabilitate regională.
