România ar putea beneficia de o flexibilitate suplimentară a regulilor fiscale europene pentru finanțarea unor măsuri de securitate energetică, în limita condițiilor stabilite de Comisia Europeană. Ministerul Energiei analizează deja noile orientări de la Bruxelles, iar autoritățile române vor să afle ce proiecte pot fi incluse în această facilitate.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi a declarat pentru Mediafax că specialiștii instituției analizează comunicarea adoptată de Comisia Europeană și vor solicita clarificări suplimentare în cadrul întâlnirilor cu reprezentanții Comisiei și ai celorlalte state membre.
🗞️ Citește și Acestea
„Decizia este a Guvernului și a Ministerului Finanțelor în special, dar privitor la măsuri concrete în domeniul energiei colegii mei din Minister deja analizează comunicarea Comisiei și vom folosi prilejul întâlnirii de lucru cu statele membre și Comisia Europeană din această săptămână pe electricitate să înțelegem mai bine ce măsuri sunt eligibile”, a declarat Cristian Bușoi pentru Mediafax.
România poate cere flexibilitate fiscală pentru investiții în energie
Comisia Europeană a adoptat luni o comunicare prin care oferă statelor membre orientări suplimentare privind posibilitatea extinderii clauzei derogatorii naționale pentru apărare, astfel încât aceasta să poată acoperi și anumite măsuri de securitate energetică.
Practic, statele membre pot solicita o abatere temporară de la traiectoria recomandată a cheltuielilor nete, dacă finanțează măsuri care contribuie la consolidarea securității și rezilienței sistemelor energetice.
Facilitatea nu înseamnă însă că statele membre primesc automat dreptul de a cheltui suplimentar. Fiecare solicitare va fi analizată de Comisia Europeană, iar măsurile propuse trebuie să îndeplinească o serie de criterii.
Statele care doresc să beneficieze de flexibilitate trebuie să transmită o listă inițială a măsurilor de securitate energetică pentru care solicită această facilitate, precum și impactul bugetar estimat.
Ulterior, Comisia Europeană va analiza solicitarea și, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legislația europeană, poate recomanda Consiliului UE aprobarea acesteia.
Cât poate crește deficitul
Flexibilitatea pentru securitatea energetică este limitată. Plafonul global de 1,5% din PIB pentru abaterea permisă de la traiectoria recomandată a cheltuielilor nete rămâne în vigoare.
În interiorul acestui plafon, măsurile de securitate energetică pot beneficia de o flexibilitate de până la 0,3% din PIB pe an și de maximum 0,6% din PIB cumulat, în perioada 2026-2028.
Comisia Europeană subliniază că mecanismul trebuie utilizat astfel încât să fie menținută sustenabilitatea finanțelor publice.
De asemenea, măsurile trebuie să aibă un impact cât mai mare asupra securității energetice, în condițiile unui cost bugetar cât mai redus.
Ce proiecte pot fi eligibile
Comisia Europeană indică drept posibile măsuri eligibile investițiile care contribuie la reducerea dependenței de combustibilii fosili și la creșterea rezilienței sistemului energetic.
Printre exemplele oferite de Bruxelles se numără investițiile de amploare în rețelele energetice necesare integrării surselor regenerabile, dar și anumite forme de sprijin pentru gospodării și companii.
Pot intra în această categorie, în funcție de evaluarea Comisiei, programe pentru achiziția de vehicule electrice, înlocuirea sistemelor de încălzire pe petrol și gaze cu pompe de căldură, proiecte de eficiență energetică, instalații solare și baterii pentru stocarea energiei electrice.
Comisia va analiza însă fiecare măsură în parte, iar simpla includere într-un program național nu garantează eligibilitatea.
Reducerea accizelor la carburanți nu intră în facilitate
Un aspect important pentru România este că flexibilitatea fiscală nu poate fi utilizată pentru măsuri care încurajează consumul de combustibili fosili.
Comisia Europeană exclude, de exemplu, măsurile de sprijin care subvenționează utilizarea petrolului și gazelor, inclusiv reducerile de accize.
Comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare, Valdis Dombrovskis, a explicat că problema actuală este una legată de oferta de combustibili, iar stimularea suplimentară a cererii nu ar reprezenta o soluție pe termen lung.
„Nu putem rezolva șocul ofertei prin stimularea cererii”, a transmis Dombrovskis, argumentând că măsurile generale care stimulează consumul de petrol și gaze pot menține presiunea asupra prețurilor și pot genera costuri bugetare importante cu beneficii limitate.
Nu există o nouă clauză derogatorie doar pentru energie
Comisia Europeană a precizat, la solicitarea Mediafax, că mecanismul nu reprezintă crearea unei noi clauze derogatorii naționale dedicate exclusiv securității energetice.
Flexibilitatea extinde actuala clauză derogatorie națională pentru cheltuielile de apărare, astfel încât aceasta să poată include și anumite măsuri de securitate energetică.
Prin urmare, un stat membru nu poate solicita activarea clauzei exclusiv pentru măsuri energetice.
În cazul statelor care activează pentru prima dată clauza, flexibilitatea poate acoperi atât cheltuielile de apărare, cât și măsurile eligibile de securitate energetică. După activare, statul poate decide, în practică, să utilizeze flexibilitatea disponibilă și pentru măsuri energetice eligibile.
România trebuie să demonstreze că banii sunt folosiți eficient
Statele care vor utiliza mecanismul pentru securitate energetică vor avea și obligații suplimentare de raportare.
Potrivit Comisiei Europene, guvernele trebuie să demonstreze că măsurile respectă criteriile de eligibilitate privind domeniul de aplicare, caracterul suplimentar al cheltuielilor și eficiența acestora.
Utilizarea flexibilității va fi monitorizată în cadrul procesului bianual de supraveghere fiscală.
Astfel, România nu va putea include pur și simplu orice investiție energetică în această categorie. Guvernul va trebui să justifice atât necesitatea măsurilor, cât și impactul lor asupra securității energetice și eficiența utilizării banilor publici.
18 state au activat deja clauza pentru apărare
Mecanismul de flexibilitate este deja utilizat de mai multe state europene în domeniul apărării.
Conform datelor sintetizate de Consiliul European, începând din 8 iulie 2025, 18 state membre au activat clauza derogatorie națională pentru cheltuieli de apărare, pe fondul deteriorării situației de securitate.
Printre acestea se află Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia și Slovenia, urmate de Germania, Austria și Spania.
Pentru România, noua flexibilitate deschide posibilitatea de a include, în anumite condiții, investiții strategice în energie în cadrul acestei derogări.
Ministerul Energiei analizează în prezent lista măsurilor care ar putea fi eligibile, însă decizia privind activarea mecanismului și utilizarea spațiului fiscal aparține Guvernului și Ministerului Finanțelor, iar aprobarea finală a solicitării depinde de evaluarea Comisiei Europene și de procedura europeană.
