UE reacționează ferm după poziția SUA împotriva Curţii Penale Internaţionale (CPI)

Autor

Data

Categorie

Uniunea Europeană a considerat marţi ”inacceptabile” ameninţările la adresa Curţii Penale Internaţionale (CPI), ca urmare a ofensivei totale anunţate de Statele Unite ale Americii împotriva instanţei de la Haga, transmite AFP.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Reacția UE la campania majoră contra CPI

”Suntem ferm ataşaţi faţă de justiţia penală internaţională”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei, Anouar El-Anouni, ca reacţie la campania majoră împotriva CPI lansată luni de secretarul de stat Marco Rubio, printr-un mesaj video pe X şi un articol în Wall Street Journal.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Ce a declarat Marco Rubio la adresa CPI

”La ora la care vorbim, CPI şi aliaţii săi poartă un război împotriva ţării noastre, nu cu lovituri de gloanţe sau rachete, ci cu lovituri de statute, de tratate şi cu forţa a ceea ce se numeşte ‘dreptul internaţional”, a declarat Rubio.

”Dacă vom rămâne cu braţele încrucişate, vom fi toţi la bunul plac al unor judecători străini aflaţi la mii de kilometri de aici, expuşi riscului constant de a fi urmăriţi, chiar încarceraţi, pentru aşa-zisa crimă de a ne fi apărat propria ţară”, a menționat el.

Tensiuni între administraţia Trump şi Curtea de la Haga

Relaţiile dintre administraţia Trump şi Curtea de la Haga sunt extrem de tensionate, iar mai mulţi magistraţi, inclusiv procurorul-şef, fac obiectul sancţiunilor din partea SUA.

Sancţiunile constituie în mare parte un răspuns la anchetele CPI privind Israelul, aliat al Statelor Unite, şi la mandatul de arestare emis în 2024 pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu.

”Agresiunile sau ameninţările la adresa magistraţilor Curţii, a apropiaţilor lor sau a unor persoane care cooperează cu Curtea sunt pur şi simplu inacceptabile”, a evidențiat Comisia Europeană într-un briefing de presă marţi.

Curtea Penală Internaţională nu a reacționat până acum

În ce o priveşte, Curtea Penală Internaţională s-a abţinut până acum de la orice comentariu. CPI a fost fondată prin Statutul de la Roma, intrat în vigoare la 1 iulie 2002. Curtea are competenţă asupra crimei de genocid, a crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii. SUA şi Israel nu sunt părţi la Statut, ca de altfel nici Rusia.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri