Comisia pentru cultură a Parlamentului European si-a exprimat joi opinia prin care arată că viitoarea Lege privind Libertatea Presei ar trebui să impună tuturor entităților de media să divulge identitatea proprietarilor lor, precum și a surselor de publicitate sau sprijin public, inclusiv din statele non-UE, conform informațiilor furnizate de agenția EFE, preluată Agerpres.
Cu toate acestea, în cadrul negocierilor cu Uniunea Europeană, statele membre au inclus, la solicitarea Franței, o excepție care permite monitorizarea jurnaliștilor folosind programe de spionaj, justificând-o prin necesitatea de a proteja „siguranța națională”.
🗞️ Citește și Acestea
Comisia respectivă și-a stabilit poziția pentru viitorul Regulament European privind Libertatea Presei și, cu excepția unui vot favorabil din partea plenului Parlamentului European în octombrie, este pregătită să inițieze negocieri cu statele membre ale Consiliului Uniunii Europene, care au convenit la rândul lor asupra unei baze de negociere pe acest subiect înainte de vacanța de vară.
În ceea ce privește publicitatea instituțională, eurodeputații doresc ca toate autoritățile publice, cum ar fi guvernele și instituțiile, să dezvăluie anual detalii despre sumele pe care le investesc în publicitate în presă și pe platformele online.
În plus, publicitatea instituțională plătită unei societăți media sau platforme nu va putea reprezenta mai mult de 15% din bugetul total alocat în acest scop într-o țară membră a Uniunii Europene de către autoritatea sau entitatea care utilizează aceste servicii.
Aceste noi reguli au scopul de a preveni orice formă de interferență sau presiune nejustificată asupra mass-media, protejând dreptul jurnaliștilor de a-și păstra sursele confidențiale și, cel puțin în teorie, de a-i proteja de eventualele programe de spionaj, cu excepția situațiilor în care astfel de acțiuni „sunt justificate într-un caz specific și sunt dispuse de o autoritate judiciară independentă în scopul investigării unor infracțiuni grave, cum ar fi terorismul sau traficul de ființe umane”.
CINE A FOST ÎMPOTRIVA ACESTEI PROPUNERI
Eurodeputatul român Cristian Terheș a arătat un curaj notabil în comisia LIBE, fiind singurul care s-a opus vehement propunerii de supraveghere a jurnaliștilor prin tehnologii de securitate cibernetică din partea Uniunii Europene. Acest gest subliniază importanța protejării libertății presei și a dreptului la informație în societatea noastră contemporană, unde amenințările la adresa jurnalismului independent sunt tot mai prezente. Prin poziția sa fermă, Terheș reprezintă o voce indispensabilă în apărarea valorilor democratice și a principiilor fundamentale ale UE.
Este crucial ca liderii și politicienii să ofere sprijin și să se asigure că astfel de propuneri sunt supuse unei analize critice și dezbaterilor robuste, pentru a asigura că orice măsuri luate respectă cu adevărat drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor europeni.
