Responsabilii principalelor instituţii ale Uniunii Europene şi-au exprimat miercuri sprijinul faţă de Curtea Penală Internaţională (CPI), după sancțiunile impuse de SUA contra preşedintei acestei instanţe şi a încă unui membru.
De asemenea, ei au evidențiat necesitatea ca judecătorii şi funcţionarii CPI să poată acţiona independent şi fără presiuni externe, transmit agenţiile AFP şi EFE.
🗞️ Citește și Acestea
Ursula von der Leyen și Antonio Costa, mesaje de sprijin pentru CPI
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, au publicat pe reţelele sociale mesaje identice prin care şi-au exprimat sprijinul pentru această instanţă internaţională.
„Suntem ferm alături de CPI, de preşedinta Tomoko Akane şi de funcţionarii care îi apără misiunea. CPI contribuie la justiţia pentru victimele unora dintre cele mai oribile crime din lume. Pentru a realiza această activitate esenţială, judecătorii şi funcţionarii săi trebuie să poată acţiona independent şi fără presiuni externe”, au subliniat Von der Leyen şi Costa în mesaj.
Cine este vizat de sancțiunile SUA
Sancţiunile anunţate marţi de Washington o vizează pe preşedinta CPI, japoneza Tomoko Akane, şi pe procurorul adjunct al CPI, senegalezul Abdoulaye Seye, cărora li s-au interzis astfel intrarea pe teritoriul american şi orice tranzacţii financiare sau imobiliare în SUA.
Japonia, principala contributoare financiară la bugetul CPI şi un aliat apropiat al SUA, a deplâns miercuri măsurile „foarte regretabile” la care a recurs Washingtonul. „Japonia a sprijinit constant CPI (…) în eforturile sale menite să urmărească penal şi să pedepsească cele mai grave crime care preocupă comunitatea internaţională şi să impună respectarea statului de drept”, se arată într-o declaraţie emisă de MAE japonez.
CPI acuză că aceste noi sancţiuni americane „subminează statul de drept”
Într-o declaraţie proprie, CPI menţionează că aceste noi sancţiuni americane „subminează statul de drept” şi constituie un „atac flagrant împotriva independenţei unei instituţii judiciare imparţiale”.
Secretarul de stat american Marco Rubio a susţinut marţi despre CPI şi despre responsabilii acestei instanţe sancţionaţi acum de SUA că „aceste persoane au participat direct la eforturile CPI de a ancheta, aresta, plasa în detenţie sau urmări penal responsabili al căror guvern nu a acceptat jurisdicţia CPI”.
Statele Unite, care nu au semnat tratatul fondator al CPI, au impus deja sancţiuni mai multor judecători ai acestei instanţe, dar se abţinuseră până acum să sancţioneze responsabilii de la vârful CPI.
Aceste sancţiuni sunt în primul rând un răspuns faţă de anchetele CPI care vizează Israelul şi presupuse crime de război ale trupelor americane în Afganistan. În 2024, CPI a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru palestinienii ucişi războiul din Fâşia Gaza.
După anunţarea sancţiunilor americane, Netanyahu l-a felicitat pe Marco Rubio pe reţelele de socializare „pentru eforturile hotărâte ale administraţiei (preşedintelui american Donald n.red) Trump împotriva abuzurilor ilegitime ale CPI şi pentru că a precizat clar că responsabilii corupţi care conduc CPI vor trebui să-şi asume consecinţele”.
Washingtonul a lansat luna trecută o ofensivă diplomatică majoră împotriva CPI, acuzând-o că „ameninţă” americanii.
În cadrul acestei ofensive se fac de asemenea presiuni asupra partenerilor SUA să se retragă din CPI. Ciad şi Venezuela, aceasta din urmă devenind apropiată de Washington după capturarea preşedintelui Nicolas Maduro, au răspuns favorabil Washingtonului şi au anunţat că sunt dispuse să părăsească CPI. Marco Rubio s-a declarat încrezător că şi alte ţări vor urma exemplul.
, după...){kind=link}