Val de scumpiri de la 1 ianuarie 2026. Românii plătesc accize mai mari la alcool, țigări și carburanți, taxe locale crescute și noua taxă pentru colete din afara UE

Autor

Data

Categorie

România intră în anul 2026 cu un nou val de scumpiri și majorări de taxe, ca urmare a modificărilor aduse Codului Fiscal și pachetului de măsuri aprobate anterior și publicate în Monitorul Oficial.

De la 1 ianuarie cresc accizele la băuturile alcoolice, țigări și carburanți, sunt aplicate noi niveluri pentru impozitele locale, iar comenzile cu valoare mică din afara Uniunii Europene sunt taxate suplimentar.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Conform noilor prevederi, accizele la alcool cresc din nou, după o majorare aplicată deja în vara lui 2025. Pentru bere, nivelul accizei urcă la 5,83 lei/hl/grad Plato, de la 5,30 lei. La vinurile liniștite acciza ajunge la 11 lei/hl, față de 10 lei, în timp ce vinurile spumoase vor fi taxate cu 83,81 lei/hl, față de 76,19 lei. Pentru alcoolul etilic acciza crește la 5.848,49 lei/hl alcool pur, de la 5.316,81 lei/hl, iar pentru producătorii mici nivelul este de 2.924,23 lei/hl, față de 2.658,39 lei.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Accize mai mari sunt aplicate și produselor din tutun și celor cu nicotină. Pentru țigarete, acciza ajunge la 718,97 lei pentru 1.000 de țigarete, față de 687,97 lei în 2025.

Cresc și taxele pentru lichidele destinate țigărilor electronice, precum și pentru produsele cu nicotină fără tutun. În același timp, urcă și accizele pentru băuturile nealcoolice cu zahăr, nivelurile fiind diferențiate în funcție de conținutul de zahăr.

Un domeniu în care românii vor resimți direct scumpirile este cel al carburanților. Noile accize stabilite pentru 2026 sunt de 3.598,98 lei/1.000 litri pentru benzina cu plumb, 3.059,80 lei/1.000 litri pentru benzina fără plumb și 2.804,29 lei/1.000 litri pentru motorină. Specialiștii estimează că aceste creșteri vor însemna aproximativ 33 de bani în plus pe litrul de benzină și aproximativ 30 de bani pe litrul de motorină, ceea ce se traduce în circa 15–16 lei în plus la un plin de 50 de litri. În condițiile în care în București prețurile la carburanți se situau deja la început de an între 7,25 și 7,53 lei litrul, noile accize vor împinge tarifele și mai mult în sus. Proporția taxelor în prețul final rămâne una ridicată, acestea reprezentând deja mai mult de jumătate din prețul benzinei.

Pe lângă accize, românii vor plăti și impozite locale mai mari. De la 1 ianuarie 2026 se aplică indexarea cu rata inflației, dar și recalcularea bazei impozabile pentru anumite categorii de clădiri și terenuri. În București, de exemplu, valoarea impozabilă pentru unele clădiri rezidențiale crește de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp, ceea ce duce la majorări semnificative ale impozitului anual. În plus, intră în vigoare o taxă suplimentară de 0,9% aplicată la diferența care depășește pragul de 2.500.000 lei pentru clădirile rezidențiale și 375.000 lei pentru autoturisme.

O altă măsură cu impact asupra populației este așa-numita „taxă Temu/Shein”. Pentru toate coletele cu valoare sub 150 de euro, provenite din afara Uniunii Europene, se percepe o taxă fixă de 25 de lei.

Aceasta vizează în principal comenzile online de pe platforme asiatice populare în România.

Tot de la 1 ianuarie 2026 intră în vigoare și noile tarife reglementate pentru transportul și distribuția energiei electrice stabilite de ANRE. Actualizările POT duce la facturi mai mari în anumite zone ale țării, deși impactul estimat este diferit în funcție de operator și regiune.

Aceste creșteri vin într-un context fiscal marcat de presiunea reducerii deficitului bugetar și al alinierii la anumite cerințe europene, însă pentru populație înseamnă costuri mai mari la consumul curent, la proprietăți, combustibili și chiar cumpărături online încă din prima zi a anului. Dacă dorești, pot reformula știrea într-o variantă mai scurtă, pentru televiziune, radio sau online.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri