Europarlamentarul Vasile Dîncu a transmis, într-o postare amplă pe Facebook, un avertisment legat de modul în care România își construiește securitatea într-un context geopolitic dominat de negocieri dure și de realpolitik. Pornind de la întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump la Alaska, Dîncu a atras atenția că România nu își mai poate permite „luxul de a rămâne spectator” și că este nevoie de patru obiective concrete pentru a evita iluzia că „alții vor decide pentru noi și în favoarea noastră”.
„Summitul din Alaska nu a adus o încetare a focului, dar a schimbat nuanțele discursului american. De la insistența pentru oprirea imediată a războiului, s-a trecut la o formulă vagă de ‘pace negociată’. În traducere geopolitică, aceasta înseamnă mai mult spațiu de manevră pentru Rusia și o perioadă de incertitudine strategică pentru aliații de pe Flancul Estic”, a scris Dîncu.
🗞️ Citește și Acestea
Fostul ministru al Apărării a subliniat că România nu poate aștepta pasiv să vadă ce decid marile puteri și că trebuie să acționeze imediat pentru a-și consolida securitatea. În acest sens, a propus patru direcții strategice obligatorii:
Întărirea militară.
„Nu mai putem amâna modernizarea apărării aeriene stratificate, dezvoltarea capabilităților anti-dronă și crearea unei forțe teritoriale de apărare. Războiul din Ucraina ne-a arătat că, în lipsa unei apărări integrate a spațiului aerian și maritim, orice infrastructură poate deveni țintă. În Dobrogea și pe Dunărea maritimă, porturile, rafinăriile, centralele și podurile trebuie protejate permanent, în regim interoperabil cu sistemele NATO”, a scris Dîncu, criticând totodată tergiversările și jocurile de lobby din jurul achizițiilor militare.
Securizarea infrastructurii și economiei.
Europarlamentarul consideră că România trebuie să fie pregătită pentru atacuri hibride și blocaje logistice: „Apărarea totală înseamnă să avem rezerve strategice pentru 60–90 de zile, să protejăm cibernetic și fizic rețelele energetice și să dispunem de planuri de continuitate pentru transporturi și porturi. România trebuie să devină un hub sigur și rezilient pentru întreaga regiune.”
Apărarea spațiului informațional.
„Războaiele nu se poartă doar pe front, ci și în mintea oamenilor. Dezinformarea este o armă strategică menită să erodeze încrederea în instituții, să divizeze societatea și să submineze voința de a rezista. Avem nevoie de o celulă de securitate cognitivă, capabilă să detecteze campaniile ostile în primele ore și să le neutralizeze înainte ca narativele toxice să se răspândească”, a avertizat Dîncu.
Poziționarea diplomatică lucidă.
România, spune europarlamentarul, are nevoie de o doctrină clară față de Rusia, dar și de o consolidare a alianțelor regionale. „Trebuie să ne consolidăm alianțele cu Polonia, Turcia și statele baltice, astfel încât vocea noastră să conteze la masa deciziilor NATO și UE. Numai prin alianțe active și coerente putem transforma poziția noastră geografică, vulnerabilă, într-un avantaj strategic.”
Dîncu a transmis că aceste obiective nu sunt opționale, ci reprezintă „condiții minime pentru ca România să fie pregătită pentru orice scenariu, greu de intimidat și imposibil de ignorat”.
În finalul mesajului, europarlamentarul a avertizat că lumea intră într-o „eră a înțelegerilor dure și a compromisurilor reci”, iar statele care nu se pregătesc din timp riscă să rămână simple piese pe tabla de șah a marilor puteri.
„Nu mai avem timp pentru confortul iluziilor. Nici pentru dezbateri sterile, nici pentru liniștea falsă a ideii că ‘ne vor apăra alții’. România trebuie să fie greu de lovit militar, greu de destabilizat economic și imposibil de rupt din alianțele sale. Să aibă lideri care știu ce cer la masa negocierii și cetățeni care înțeleg de ce trebuie să strângem rândurile. Cine rămâne blocat în iluzii va plăti un preț dureros. Cine se pregătește acum, își poate scrie singur capitolul în cartea viitorului”, a conchis Dîncu.
Mesajul său vine în contextul în care întâlnirea Trump – Putin a stârnit ecouri puternice la nivel global, iar România se află, din nou, în centrul vulnerabil al Flancului Estic al NATO.
