Avocatul Alexandru Rîșnită a vorbit, la Politic Live, despre divergențele din completurile de judecată, verificarea repartizării aleatorii a dosarelor și folosirea pericolului pentru ordinea publică pentru justificarea arestării preventive.
Referindu-se la dosarele lui Călin Georgescu, avocatul le-a calificat drept „forțate” și a susținut că, în opinia sa, au o miză politică.
Rîșnită spune că o divergență între judecători nu este, prin ea însăși, un indiciu că dosarul a fost direcționat sau repartizat pe un anumit „culoar”. „Am avut și eu multe dosare cu divergență. Deci nu e ceva ieșit din comun”, a afirmat avocatul.
El consideră că, pentru a verifica modul în care a fost repartizat un dosar, trebuie consultat procesul-verbal de repartizare aleatorie. A spus că a citit în presă despre o solicitare de verificare, dar că nu cunoaște rezultatul acesteia. Avocatul a recunoscut că au existat și cazuri în care s-au descoperit nereguli: „Se blochează câte un complet sau se repartizează manual în loc să se repartizeze aleatoriu.” A precizat însă că nu știe dacă asemenea probleme au apărut în cazul lui Călin Georgescu.
„Pericolul pentru ordinea publică” trebuie analizat în timp
Unul dintre punctele centrale ale intervenției a fost folosirea arestării preventive și a prelungirii acesteia. Avocatul a explicat că, în cazul la care s-a referit, măsura este legată de temeiul prevăzut la articolul 223 alineatul 2 din Codul de procedură penală, care include necesitatea înlăturării unei stări de pericol pentru ordinea publică. Legea cere ca această necesitate să fie evaluată în raport cu gravitatea și circumstanțele faptei, antecedentele și alte împrejurări care privesc persoana inculpatului.
Rîșnită a susținut că pericolul invocat nu ar trebui tratat ca o formulă abstractă, fără să se țină cont de timpul trecut de la presupusa faptă și de la momentul în care autoritățile au aflat despre ea. „Ideea generală a acestui pericol pentru ordinea publică […] este că pericolul scade gradual odată cu trecerea timpului, până la estompare totală”, a spus el.
Avocatul a criticat raportarea la o presupusă faptă petrecută cu aproape șase ani în urmă și a spus: „Din punctul meu de vedere, n-avea cum să-l aresteze.” El a amintit și un dosar din Cluj, din 2017, pe care l-a prezentat drept exemplu al modului în care trecerea timpului poate fi analizată de instanță. Potrivit relatării sale, un inculpat acuzat de o nouă faptă de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte a fost plasat în arest la domiciliu, iar apoi sub control judiciar, după ce cererea de arestare fusese formulată la patru luni de la momentul relevant. Rîșnită a spus că Tribunalul Cluj a considerat că întârzierea ridica problema dacă persoana mai reprezenta un pericol.
Critici la adresa dosarelor lui Călin Georgescu
În intervenție, avocatul a făcut referire la dosarul privind microfoanele găsite în locuință și la dosarul legat de salutul făcut de Georgescu la ieșirea din arest. Despre acestea, Rîșnită a afirmat: „Sunt niște dosare forțate.” În legătură cu dosarul privind salutul, a spus că, în opinia sa, „în niciun caz nu e caz de dosar penal”.
Avocatul a recurs și la ironie pentru a-și exprima criticile: „Ne întrebăm, mai în glumă, mai în serios, dacă strănută domnul Georgescu și nu-și pune mâna la gură, îl acuzăm de zădărnicirea combaterii bolilor?” A adăugat că nu crede că aceasta ar fi acuzația care urmează, ci a folosit exemplul pentru a transmite că vede o escaladare a unor dosare pe care le consideră disproporționate.
Rîșnită și-a încheiat intervenția cu o concluzie tranșantă despre caracterul cauzei: „Într-un dosar politic nu vei regăsi mult drept. […] E dosar politic până la capăt.” Afirmația reprezintă evaluarea avocatului asupra dosarelor menționate, nu o concluzie stabilită de o instanță.






















