Deputatul AUR Ștefan Avrămuță a acordat o amplă declarație emisiunii Politic Live, în care a analizat criza politică prelungită de la Cotroceni, la peste două luni de la căderea Guvernului Bolojan, avertizând că actualul blocaj instituțional este întreținut în mod deliberat de actorii politici implicați.
„Cineva își dorește ca România să fie într-o criză continuă”
Întrebat despre motivele pentru care consultările de la Palatul Cotroceni nu au produs până acum o soluție de guvernare, Avrămuță a susținut că situația nu este întâmplătoare. „Pare că cineva chiar își dorește ca România să fie într-o criză continuă, una care, până la urma urmei, afectează din punct de vedere economic nivelul de trai al tuturor”, a declarat deputatul, adăugând că blocajul politic are efecte atât asupra cetățenilor, cât și asupra mediului de afaceri.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit acestuia, reluarea consultărilor cu aceleași patru partide — PSD, PNL, USR și UDMR, cele care au format coaliția de guvernare anterioară — nu poate produce un rezultat diferit. „Să crezi că dacă chemi de două, de trei ori la consultări aceleași partide, să te aștepți să ai un alt rezultat, înseamnă că ori ești naiv, ori îți dorești din adins să perpetuezi această criză”, a spus Avrămuță, care a punctat că actuala configurație parlamentară nu poate produce o majoritate de guvernare stabilă.
Acuzații de calcul electoral în locul guvernării
Deputatul AUR a susținut că partidele din fosta coaliție analizează deciziile politice prin prisma sondajelor de opinie, nu prin prisma interesului național. „Calculau procentele partidelor și cum îi influențează sau cum îi avantajează un anumit context. Dacă aceasta este logica politică în care activează partidele care au format coaliția de guvernare, atunci este o logică total greșită”, a afirmat el.
Avrămuță a mai susținut că, în opinia sa, președintele Nicușor Dan ar fi urmărit înlăturarea fostului premier Ilie Bolojan prin prelungirea consultărilor, în timp ce PSD s-ar afla într-o poziție ambiguă privind participarea la guvernare.
Critici la adresa „cordonului sanitar” aplicat AUR
O parte semnificativă a intervenției a vizat modul în care partidul AUR este tratat de restul clasei politice și de o parte a presei. Deputatul a respins ideea aplicării unui așa-numit „cordon sanitar” împotriva formațiunii sale, catalogând-o drept o strategie nefondată. „Aur reprezintă al doilea partid din Parlamentul României. George Simion, în calitatea sa de fost candidat la prezidențiale, are în spate milioane de voturi. Nu poți să ignori o bună parte din România doar pentru că așa vrei tu”, a subliniat el.
Avrămuță a criticat totodată împărțirea discursului public în „români buni” și „români răi” în funcție de opțiunea electorală, avertizând că o asemenea abordare adâncește diviziunile din societate.
Guvernul minoritar, o „poveste falsă”
Referitor la propunerea președintelui UDMR, Kelemen Hunor, privind formarea unor guverne minoritare succesive până în 2028, deputatul AUR a respins ferm această variantă. „Simpla teorie de guvern minoritar, în momentul în care acel guvern este votat în Parlament, el nu are cum să fie minoritar. Este susținut de către o majoritate politică parlamentară. Deci e o poveste falsă”, a explicat Avrămuță, adăugând că astfel de formule ar produce, în realitate, guverne interimare, vulnerabile la mecanisme precum moțiunea de cenzură.
De asemenea, a exclus și varianta unui guvern de tehnocrați, făcând trimitere la experiența din 2015. „Un tehnocrat nu are în spate încărcătura pe care ți-o dă votul românilor. Vine și tratează totul contabilicește, ca o foaie de Excel”, a afirmat el.
PNRR, folosit „ca sperietoare”
Deputatul a adus în discuție și un vot din Parlamentul European, prin care se propunea prelungirea termenului de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență. Potrivit lui Avrămuță, amendamentul a fost respins inclusiv prin voturile europarlamentarilor din partea PNL, USR și UDMR, deși premierul Ilie Bolojan a susținut public, pe plan intern, că respectarea jaloanelor PNRR reprezintă o prioritate.
„PNRR-ul este folosit de către partidele din fosta coaliție de guvernare doar ca o sperietoare pentru români, că vom pierde niște bani”, a susținut deputatul, menționând și pierderea, potrivit informațiilor vehiculate în spațiul public, a aproximativ 50 de milioane de euro din fonduri europene alocate pentru două proiecte din zona Deltei Dunării.
Impact economic: inflație, șomaj și închideri de firme
Avrămuță a atras atenția asupra contextului economic dificil, menționând o rată a inflației de 10,4% în luna iunie, o datorie publică raportată la peste 60% și un ritm alert de închidere a firmelor. El a oferit și exemple concrete din mediul antreprenorial, relatând cazul unui hotelier din județul Bacău nevoit să disponibilizeze aproape jumătate din personal, precum și situația unor întreprinzători din Prahova care și-au amânat planurile de dezvoltare din lipsă de fonduri. Deputatul a citat, de asemenea, o cifră de aproximativ 700 de disponibilizări în orașul Onești în ultimele luni.
Estimare privind alegerile anticipate
Întrebat despre calendarul posibil al unor alegeri anticipate, Avrămuță a estimat că acestea ar putea avea loc „în toamnă târziu”, eventual în lunile octombrie sau noiembrie, condiționat de eșecul unei a doua nominalizări de prim-ministru în Parlament — etapă obligatorie în procedura constituțională pentru declanșarea unui asemenea scrutin.
„Soluția este să nominalizăm al doilea prim-ministru, să vină în Parlament. Dacă nu are o majoritate, atunci mergem la alegerile anticipate. Acolo vom avea și o resetare a configurației politice din Parlament”, a conchis deputatul AUR.
