Deputatul AUR Ștefan Avrămuță: „Blocajul politic este creat în mod deliberat, din interese electorale” — declarații despre Guvernul Bolojan, PNRR și scenariul alegerilor anticipate

Autor

Data

Categorie

Deputatul AUR Ștefan Avrămuță a acordat o amplă declarație emisiunii Politic Live, în care a analizat criza politică prelungită de la Cotroceni, la peste două luni de la căderea Guvernului Bolojan, avertizând că actualul blocaj instituțional este întreținut în mod deliberat de actorii politici implicați.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Cineva își dorește ca România să fie într-o criză continuă”

Întrebat despre motivele pentru care consultările de la Palatul Cotroceni nu au produs până acum o soluție de guvernare, Avrămuță a susținut că situația nu este întâmplătoare. „Pare că cineva chiar își dorește ca România să fie într-o criză continuă, una care, până la urma urmei, afectează din punct de vedere economic nivelul de trai al tuturor”, a declarat deputatul, adăugând că blocajul politic are efecte atât asupra cetățenilor, cât și asupra mediului de afaceri.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Potrivit acestuia, reluarea consultărilor cu aceleași patru partide — PSD, PNL, USR și UDMR, cele care au format coaliția de guvernare anterioară — nu poate produce un rezultat diferit. „Să crezi că dacă chemi de două, de trei ori la consultări aceleași partide, să te aștepți să ai un alt rezultat, înseamnă că ori ești naiv, ori îți dorești din adins să perpetuezi această criză”, a spus Avrămuță, care a punctat că actuala configurație parlamentară nu poate produce o majoritate de guvernare stabilă.

Acuzații de calcul electoral în locul guvernării

Deputatul AUR a susținut că partidele din fosta coaliție analizează deciziile politice prin prisma sondajelor de opinie, nu prin prisma interesului național. „Calculau procentele partidelor și cum îi influențează sau cum îi avantajează un anumit context. Dacă aceasta este logica politică în care activează partidele care au format coaliția de guvernare, atunci este o logică total greșită”, a afirmat el.

Avrămuță a mai susținut că, în opinia sa, președintele Nicușor Dan ar fi urmărit înlăturarea fostului premier Ilie Bolojan prin prelungirea consultărilor, în timp ce PSD s-ar afla într-o poziție ambiguă privind participarea la guvernare.

Critici la adresa „cordonului sanitar” aplicat AUR

O parte semnificativă a intervenției a vizat modul în care partidul AUR este tratat de restul clasei politice și de o parte a presei. Deputatul a respins ideea aplicării unui așa-numit „cordon sanitar” împotriva formațiunii sale, catalogând-o drept o strategie nefondată. „Aur reprezintă al doilea partid din Parlamentul României. George Simion, în calitatea sa de fost candidat la prezidențiale, are în spate milioane de voturi. Nu poți să ignori o bună parte din România doar pentru că așa vrei tu”, a subliniat el.

Avrămuță a criticat totodată împărțirea discursului public în „români buni” și „români răi” în funcție de opțiunea electorală, avertizând că o asemenea abordare adâncește diviziunile din societate.

Guvernul minoritar, o „poveste falsă”

Referitor la propunerea președintelui UDMR, Kelemen Hunor, privind formarea unor guverne minoritare succesive până în 2028, deputatul AUR a respins ferm această variantă. „Simpla teorie de guvern minoritar, în momentul în care acel guvern este votat în Parlament, el nu are cum să fie minoritar. Este susținut de către o majoritate politică parlamentară. Deci e o poveste falsă”, a explicat Avrămuță, adăugând că astfel de formule ar produce, în realitate, guverne interimare, vulnerabile la mecanisme precum moțiunea de cenzură.

De asemenea, a exclus și varianta unui guvern de tehnocrați, făcând trimitere la experiența din 2015. „Un tehnocrat nu are în spate încărcătura pe care ți-o dă votul românilor. Vine și tratează totul contabilicește, ca o foaie de Excel”, a afirmat el.

PNRR, folosit „ca sperietoare”

Deputatul a adus în discuție și un vot din Parlamentul European, prin care se propunea prelungirea termenului de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență. Potrivit lui Avrămuță, amendamentul a fost respins inclusiv prin voturile europarlamentarilor din partea PNL, USR și UDMR, deși premierul Ilie Bolojan a susținut public, pe plan intern, că respectarea jaloanelor PNRR reprezintă o prioritate.

„PNRR-ul este folosit de către partidele din fosta coaliție de guvernare doar ca o sperietoare pentru români, că vom pierde niște bani”, a susținut deputatul, menționând și pierderea, potrivit informațiilor vehiculate în spațiul public, a aproximativ 50 de milioane de euro din fonduri europene alocate pentru două proiecte din zona Deltei Dunării.

Impact economic: inflație, șomaj și închideri de firme

Avrămuță a atras atenția asupra contextului economic dificil, menționând o rată a inflației de 10,4% în luna iunie, o datorie publică raportată la peste 60% și un ritm alert de închidere a firmelor. El a oferit și exemple concrete din mediul antreprenorial, relatând cazul unui hotelier din județul Bacău nevoit să disponibilizeze aproape jumătate din personal, precum și situația unor întreprinzători din Prahova care și-au amânat planurile de dezvoltare din lipsă de fonduri. Deputatul a citat, de asemenea, o cifră de aproximativ 700 de disponibilizări în orașul Onești în ultimele luni.

Estimare privind alegerile anticipate

Întrebat despre calendarul posibil al unor alegeri anticipate, Avrămuță a estimat că acestea ar putea avea loc „în toamnă târziu”, eventual în lunile octombrie sau noiembrie, condiționat de eșecul unei a doua nominalizări de prim-ministru în Parlament — etapă obligatorie în procedura constituțională pentru declanșarea unui asemenea scrutin.

„Soluția este să nominalizăm al doilea prim-ministru, să vină în Parlament. Dacă nu are o majoritate, atunci mergem la alegerile anticipate. Acolo vom avea și o resetare a configurației politice din Parlament”, a conchis deputatul AUR.

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

Citeste si:

dinPolitica

[rss_feed id="38221" numar_articole="3" layout="grid"]

dinPolitica

POLITICĂ POLITICĂ 25 sept. 2026 Cristina Dumitrescu (senator AUR): „Oana Țoiu face teoria „milkshake-ului”, în timp ce relația României cu Washingtonul rămâne fără rezultate la nivel înalt” de Paul Pop
ANALIZE & OPINII ANALIZE & OPINII 25 sept. 2026 Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului. de Mircea Sime
EXTERNE EXTERNE 25 sept. 2026 Dronele „Gerbera” și presupusul avertisment CIA privind Rusia: Macron și Italia dezmint informațiile despre un posibil atac în Europa de Paul Pop

dinPOLITICA

[rss_feed id="38221" numar_articole="3" layout="column"]

Ultimele Stiri