Dialogul dintre europarlamentarul Daniel Buda și fermierul Galeș, purtat la inaugurarea noii ferme de reproducție suină din localitatea Băsești, a pus în prim-plan nu doar dimensiunea unei investiții românești majore în zootehnie, ci mai ales marile probleme cu care se confruntă sectorul creșterii porcilor din România: pesta porcină africană, blocajele birocratice, presiunea importurilor și lipsa unor mecanisme eficiente de protejare a fermelor comerciale.
În cadrul vizitei desfășurate vineri, 17 aprilie 2026, în prezența ministrului Agriculturii, Florin Barbu, europarlamentarul Daniel Buda a discutat direct cu unul dintre reprezentanții investiției, fermierul Galeș, care a explicat structura și miza economică a noii unități de reproducție.
Fermierul a arătat că la Băsești a fost construită o fermă cu o capacitate de 1.920 de scroafe, realizată prin programul național instituit prin Legea 195 din 2018. Potrivit acestuia, unitatea dispune de 461 de locuri în maternitate, 1.130 de scroafe în gestație comună, o capacitate de montă de 548 de locuri și o stație de vieri destinată producerii de rasă pură în interiorul exploatației.
🗞️ Citește și Acestea
„Am construit o fermă de 1920 de scroafe prin programul național, pe legea 195 din 2018”, i-a explicat Galeș lui Daniel Buda, subliniind că una dintre principalele preocupări a fost reducerea la minimum a introducerii de animale din afara fermei, din rațiuni de biosecuritate.
Acesta a arătat că, din cauza pestei porcine africane, cooperativa a încercat să limiteze drastic aducerea de animale din exterior, astfel încât doar vierii să mai fie achiziționați periodic, aproximativ o dată pe an. Scopul este clar: controlul sanitar-veterinar cât mai strict într-un sector vulnerabil la focare care pot bloca activitatea economică pe perioade lungi.
În dialogul cu europarlamentarul, fermierul a precizat că valoarea totală a investiției este de aproximativ 10,5 milioane de euro, sumă compusă din finanțare publică și contribuție proprie. Totodată, el a insistat asupra ideii că o asemenea investiție nu poate fi realizată de un singur fermier, ci doar prin asociere.
„Noi am început fiecare cu fonduri europene, undeva prin 2010”, a explicat Galeș, arătând că cei șase fermieri implicați în proiect au pornit inițial cu ferme de îngrășare, deoarece erau cele mai accesibile din punctul de vedere al condițiilor de finanțare de la acel moment.
Pe parcurs, aceștia au constatat că una dintre cele mai mari pierderi venea din dependența de purceii importați. Fermierul a relatat că, în cazul unei exploatații de 2.000 de capete, cheltuielile anuale pentru achiziția de purcei din Germania, Danemarca, Cehia sau Slovacia ajungeau la aproximativ 500.000 de euro, la care se adăugau costurile de transport, pauzele obligatorii și stresul suplimentar al animalelor pe trasee lungi.
Potrivit acestuia, producția internă de purcei ar putea reduce costul cu aproximativ 20 de euro pe cap, deși marja finală depinde în mod direct de evoluția pieței cărnii de porc din România. Galeș a avertizat că, în prezent, fermele de îngrășare lucrează într-un climat economic extrem de dificil.
„Noi producem kilogramul de carne undeva la 7,20 lei și prețul este încă 6,50 lei”, a spus fermierul, descriind o realitate în care animalele nu pot fi ținute „pe stoc”, iar fiecare zi suplimentară de creștere înseamnă costuri mai mari, consum mai mare de furaj și suprapopulare în hale.
Discuția s-a mutat rapid către ceea ce fermierii consideră a fi cea mai apăsătoare problemă a sectorului: efectele pestei porcine africane și modul în care restricțiile impuse afectează fermele comerciale chiar și atunci când acestea respectă standarde ridicate de biosecuritate.
Galeș a reclamat faptul că o gospodărie din apropiere, în care porcii sunt crescuți fără filtre sanitare reale, poate bloca activitatea unei ferme comerciale moderne aflate în raza de restricție. El a cerut o diferențiere mai clară între exploatațiile comerciale și gospodăriile populației, inclusiv din perspectiva modului în care sunt identificate și încadrate sanitar-veterinar.
„Să nu le dea DSV-ul același ID de identificare ca și la o fermă comercială”, a spus fermierul, explicând că o simplă suspiciune sau apariția unui caz într-o gospodărie din apropiere poate genera efecte în lanț pentru unități care au investit milioane de euro în biosecuritate.
În acest context, Daniel Buda a intervenit cu una dintre cele mai puternice declarații ale întâlnirii, promițând că va susține cauza fermierilor la nivel european.
„Domnule Galeș, am vorbit cu colegii dumneavoastră, aștept de la dumneavoastră un material foarte bine fundamentat astfel încât să putem defini aceste gospodării de fapt la nivelul unei exploatații, să nu mai fim blocați atunci când sunt probleme de pestă porcină africană”, a afirmat europarlamentarul.
Mai mult, Daniel Buda a mers și mai departe, oferind o garanție politică explicită în fața camerelor de filmat: „Eu vă garantez un lucru, uitându-mă la cameră, că vă rezolv problema cu pesta porcină africană”.
Afirmația sa a venit în contextul în care a anunțat că în Parlamentul European urmează să fie discutat un pachet legislativ de tip omnibus privind bunăstarea și sănătatea animalelor, iar acest cadru ar putea oferi ocazia unor modificări legislative adaptate problemelor reale din teren.
Europarlamentarul a sugerat că România trebuie să vină cu propuneri clare și bine argumentate, astfel încât regulile privind sănătatea animalelor și gestionarea focarelor să nu mai lovească în mod disproporționat fermele comerciale performante.
În același timp, Daniel Buda a încercat să contureze și o soluție de compromis pentru gospodăriile populației, spunând că dreptul oamenilor de a crește porci în gospodărie trebuie respectat, dar într-un cadru care să reducă riscurile pentru marile exploatații. El a invocat inclusiv ideea ca aceste gospodării să poată cumpăra purcei sănătoși, tratați și controlați, direct de la ferme autorizate.
Replica fermierului a fost însă fermă: problema nu este doar proveniența animalului, ci mai ales lipsa respectării filtrului sanitar de către gospodăriile tradiționale. Galeș a explicat că un om poate aduce boala în curte din câmp, de pe încălțăminte sau haine, fără ca fermierii comerciali din zonă să poată controla acest risc.
Din dialog a reieșit și o altă mare temă: dezechilibrul economic din piața cărnii de porc. Fermierul a atras atenția asupra diferențelor mari dintre prețul de producție și prețul de vânzare, dar și asupra concurenței venite din exterior, în special din state precum Spania, unde modelul cooperatist și integrarea pe verticală oferă avantaje semnificative.
„Un kilogram de piept de pui e 36 de lei. Un kilogram de carne de porc e 23 de lei în galantar”, a observat Galeș, sugerând că prețurile mici la carnea de porc ridică semne de întrebare privind proveniența și mecanismele comerciale din spatele importurilor.
În răspunsul său, Daniel Buda a admis că partea economică este mai dificil de influențat politic decât chestiunea sanitar-veterinară, însă a încurajat fermierii să continue modernizarea și să își susțină cauza prin argumente concrete și documentate.
Vizita de la Băsești a scos la iveală și un alt aspect important: nivelul tehnologic ridicat al noii ferme. Fermierul a explicat că investiția a urmărit cele mai noi standarde europene, inclusiv în materie de bunăstare animală, automatizare și reducere a intervenției umane. Daniel Buda a remarcat aceste elemente și a apreciat ferma drept un posibil model de bune practici.
„Când venim cu comisia de la Parlamentul European, venim la noastră fermă ca să vă dăm exemplu de bune practici”, a spus europarlamentarul, felicitând echipa pentru investiția realizată.
Dincolo de componenta festivă a inaugurării, dialogul dintre Daniel Buda și fermierul Galeș a transformat evenimentul într-o radiografie sinceră a crizelor care afectează sectorul suin din România. De la investiții mari și tehnologii moderne până la vulnerabilitatea în fața pestei porcine africane și la concurența dezechilibrată din piață, conversația a arătat că problemele fermierilor nu țin doar de producție, ci și de reglementare, piață și capacitatea statului de a diferenția între riscurile reale și blocajele administrative.
Iar mesajul politic cel mai puternic al zilei a fost, fără îndoială, cel transmis de Daniel Buda: promisiunea că problema pestei porcine africane, cel puțin în forma în care afectează fermele comerciale, trebuie dusă și rezolvată la nivel european.
