România înregistrează, pentru a opta lună consecutiv, cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat la 16 aprilie 2026. În acest context, europarlamentarul Cristian Terheș critică dur politicile economice ale actualului Executiv și avertizează asupra riscurilor majore pentru economia națională.
Conform datelor oficiale, inflația anuală în România a ajuns la 9,0% în luna martie 2026, de peste trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, situată la 2,6%. Institutul Național de Statistică indică valori chiar mai ridicate, între 9,87% și 9,9%, confirmând tendința accentuată de creștere a prețurilor.
Europarlamentarul susține că această evoluție nu este întâmplătoare, ci coincide cu schimbările politice interne. Potrivit acestuia, inflația ar fi crescut semnificativ începând cu iulie 2025, odată cu instalarea Guvernului condus de Ilie Bolojan, când rata a urcat de la 5,66% în iunie la aproape 8%, stabilizându-se ulterior la un nivel ridicat, în jur de 9-10%.
🗞️ Citește și Acestea
„Inflația înseamnă, în esență, scăderea puterii de cumpărare. Românii pot cumpăra mai puțin cu aceiași bani, iar acest fenomen nu reflectă doar o simplă evoluție economică, ci o deteriorare reală a nivelului de trai”, afirmă Terheș.
Acesta consideră că principala cauză a inflației ridicate nu este contextul extern, ci politicile interne. Diferența semnificativă față de media europeană ar indica, în opinia sa, probleme de guvernare, inclusiv creșterea taxelor și accizelor, precum și majorarea cheltuielilor publice.
În același timp, europarlamentarul critică discursul public al autorităților și al partidelor aflate la putere, pe care le acuză că au deturnat atenția de la problemele economice reale. El susține că mediul privat și populația resimt o presiune fiscală tot mai mare, în timp ce stabilitatea economică este afectată.
În analiza sa, Terheș avertizează asupra unor posibile consecințe grave dacă actuala direcție economică va continua. Printre acestea se numără creșterea sărăciei, falimente în rândul companiilor, creșterea șomajului, relocarea producției în afara țării, precum și riscuri de instabilitate socială.
Pentru a inversa această tendință, europarlamentarul propune un set de măsuri pe care le descrie drept „politici economice conservatoare”. Acestea includ reducerea taxelor și impozitelor, controlul strict al cheltuielilor publice, stimularea investițiilor și a producției interne, precum și dezvoltarea infrastructurii și a sectoarelor strategice.
„România nu se confruntă doar cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, ci și cu un decalaj tot mai periculos față de restul Europei. Dacă această direcție continuă, nu vom vorbi doar despre scumpiri, ci despre pierderea competitivității economice”, avertizează Terheș.
În final, acesta subliniază că inflația nu este doar un indicator economic, ci și un test al capacității de guvernare, iar datele actuale ridică semne de întrebare serioase cu privire la eficiența politicilor adoptate de Executiv.
Datele Eurostat confirmă poziția României în clasamentul inflației la nivel european, însă interpretarea cauzelor și soluțiilor rămâne un subiect intens disputat în spațiul public și politic.
