Peste 98% dintre judecătorii care au participat la adunările generale desfășurate în instanțele din România au denunțat ceea ce numesc o încercare susținută de subordonare a puterii judecătorești de către factorul politic, într-un demers fără precedent în istoria post-decembristă a țării. Potrivit unei informații transmise de Mediafax, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis apărarea independenței Justiției și sesizarea principalelor organisme europene și internaționale competente în domeniu.
Secția pentru judecători a CSM a constatat existența unui „atac fără precedent” la adresa independenței justiției și a adoptat o hotărâre prin care decide apărarea independenței judecătorilor, în urma unei analize extinse a acțiunilor și declarațiilor venite din partea clasei politice, a unor organizații neguvernamentale, instituții media și persoane publice, în perioada iulie 2025 – iunie 2026.
Potrivit datelor prezentate de CSM, toate cele 239 de instanțe din România – judecătorii, tribunale și curți de apel – au organizat pe 9 iunie 2026 adunări generale ale judecătorilor. Rezultatul a fost unul covârșitor: 98,6% dintre magistrații prezenți la vot, reprezentând aproximativ 84% din totalul judecătorilor aflați în funcție, au susținut o poziție comună prin care denunță degradarea statului de drept și tentativele de influențare a Justiției.
🗞️ Citește și Acestea
Judecătorii au mandatat CSM să inițieze toate demersurile necesare, atât pe plan intern, cât și internațional, pentru restabilirea echilibrului instituțional și pentru reafirmarea independenței reale a sistemului judiciar.
În documentul adoptat, magistrații susțin că acțiunile desfășurate în ultimul an împotriva Justiției nu au urmărit îmbunătățirea actului de judecată, ci afectarea credibilității instituțiilor judiciare și schimbarea regulilor care guvernează sistemul.
„Analizând contextul general prin prisma evenimentelor și evoluțiilor înregistrate pe parcursul ultimului an, Secția a constatat că acțiunile de denigrare și de destabilizare a puterii judecătorești nu au urmărit îmbunătățirea actului de justiție, ci au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privința regulilor și a persoanelor aflate în funcții-cheie ale sistemului judiciar, precum și afectarea încrederii publice în justiție”, se arată în poziția oficială a CSM.
Magistrații afirmă că sistemul judiciar a fost supus unor atacuri constante venite din partea unor reprezentanți ai factorului politic, susținuți de segmente ale presei și de anumite organizații neguvernamentale.
Potrivit CSM, aceste manifestări au fost motivate de dorința de acumulare de capital politic și de exercitare a unui control asupra Justiției, afectând în mod direct încrederea cetățenilor în instituțiile judiciare.
Unul dintre cele mai dure pasaje ale documentului se referă la climatul de ostilitate care s-ar fi creat în jurul magistraților. Judecătorii susțin că în ultimele luni au existat inclusiv instigări la violență împotriva lor și a membrilor familiilor lor.
„Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat consecințe colaterale de o gravitate greu de imaginat și imposibil de acceptat într-un stat de drept, concretizate în luări de poziție pe rețelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar și instigări directe la săvârșirea unor infracțiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora ori a membrilor familiilor lor”, susțin reprezentanții CSM.
Mai mult, Consiliul arată că astfel de situații nu s-au limitat la spațiul online, ci au ajuns și în sălile de judecată. În anumite cazuri, instanțele au fost nevoite să emită ordine de protecție pentru a preveni materializarea unor fapte considerate periculoase.
În cadrul aceleiași poziții comune, judecătorii au respins proiectul de lege privind salarizarea magistraților, considerând că prevederile acestuia sunt inacceptabile și au anunțat că susțin integral observațiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de Consiliul Superior al Magistraturii.
Potrivit CSM, situația actuală a Justiției române nu poate rămâne fără ecou în mediile juridice europene și internaționale. Din acest motiv, hotărârea adoptată va fi transmisă către Comisia Europeană, Parlamentul European, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Consiliul Europei, rețelele europene ale instanțelor și consiliilor judiciare, precum și către principalele asociații internaționale ale judecătorilor.
Documentul va ajunge și la instituțiile românești relevante, inclusiv la Președinția României, Guvernul României și Ministerul Afacerilor Externe.
Potrivit informațiilor făcute publice, raportul care va fi transmis organismelor internaționale conține numeroase referiri la actori politici și publici din România. În document sunt menționate de mai multe ori numele premierului interimar Ilie Bolojan, ale unor lideri politici și reprezentanți ai societății civile, precum Cristian Ghinea, Dominic Fritz, Oana Gheorghiu și Ana Birchall. De asemenea, raportul face referiri repetate la publicația Recorder.
Prin amploarea mobilizării și prin decizia de a sesiza instituțiile europene și internaționale, demersul adoptat de sistemul judiciar este considerat unul dintre cele mai importante semnale de alarmă transmise de magistrații români în ultimii 35 de ani, aceștia avertizând asupra riscurilor pe care le-ar putea avea, în opinia lor, afectarea independenței Justiției asupra funcționării statului de drept în România.
