Zelenski a semnat decretul de înființare a unui comandament special de „acțiune la distanță mare” împotriva Rusiei.

RǍZBOI

Autor

de Mircea Sime

Data

Categorie

RǍZBOI

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a semnat decretul pentru înființarea unui comandament special de „acțiune la distanță mare” împotriva Rusiei, o structură menită să concentreze toate resursele disponibile pentru reducerea capacităților Moscovei de a duce războiul.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Anunțul a fost făcut de liderul de la Kiev într-o posta pe rețeaua X, vineri seara. Potrivit acestuia, noul comandament va fi organizat în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei și va avea un impact pe distanțe lungi și, potrivit formulelor folosite de Zelenski, global asupra Rusiei, ca răspuns la război. Președintele ucrainean a precizat că structura trebuie să concentreze resursele integrale disponibile pentru a reduce în continuare capacitatea de război a Rusiei.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Atacuri intensificate asupra infrastructurii energetice ruse

Anunțul vine în contextul intensificării, în ultimele săptămâni, a atacurilor ucrainene cu drone asupra infrastructurii energetice a Rusiei, parte a unei strategii prin care Kievul urmărește să slăbească eforturile de război ale Moscovei. Unele dintre aceste atacuri au vizat ținte aflate la sută sau chiar mii de kilometri în interiorul teritoriului rus, mai multe instalații fiind incendiate.

Numai vineri, forțele ucrainene au lovit rafinăria de petrol Ilsky din regiunea Krasnodar, una dintre cele mai mari din sudul Rusiei, precum și complexul de rafinare Ust-Luga din regiunea Leningrad, ambele fiind ținte vizate în mod repetat.

Rusia a interzis exporturile de motorină

Ca urmare a atacurilor repetate, Rusia a interzis exporturile de motorină pentru a asigura aprovizionarea pe piața internă, în condițiile în care mai multe zone din țările au confruntat cu penurii. Mai multe rafinării rusești au fost nevoite să-și suspende activitatea temporară, iar producția internă de benzină a scăzut la aproximativ 65% din capacitate, potrivit unor surse din industrie și calculelor Reuters.

Pe de altă parte, Ucraina continuă să se confrunte cu o lipsă cronică de sisteme de apărare aeriană, rămânând expusă atacurilor cu rachete balistice rusești. Potrivit Reuters, atacurile ucrainene marchează o schimbare semnificativă față de primele etape ale războiului, însă experții citați avertizează că este prematur să se afirme că Ucraina a întors soarta conflictului.

Citeste si:

Articolul precedent
MApN prezinta particularitati GlobalEye, viitorul sistem NATO de supraveghere aeriană pe care România îl va avea
Articolul următor
Trump ameninţă că va ”distruge complet” Iranul dacă acesta ar încerca să-l asasineze

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri