Ministerul Apărării Naționale (MApN) a explicat, vineri, într-un videoclip informativ publicat pe Facebook, particularități ale sistemului GlobalEye, viitoarea platformă NATO de avertizare timpurie și supraveghere aeriană pe care România urmează să o rezolve împreună cu alți zece aliați.
Potrivit MApN, sistemul, care „la prima vedere pare un avion de business”, are misiunea de a detecta amenințările și de a transmite informații către centrele de comandă și către forțele capabile să intervină. Aeronava este dezvoltată în cadrul programului NATO Alliance Future Surveillance and Control (AFSC), prin care Alianța construită viitoarea generație de sisteme de supraveghere și avertizare timpurie, la care România aderat.
Ce poate face GlobalEye
Sistemul poate urmări simultan rachete de croazieră, aeronave, drone, nave și alte amenințări provenite din spațiul aerian, maritim și terestru. Aeronava poate zbura la o altitudine de 13.000 de metri, are o autonomie de peste 12 ore și o răză de detecție de peste 650 de kilometri pentru anumite tipuri de ținte.
Diferența față de generația actuală de aviație AWACS
Spre deosebire de aeronavele AWACS aflate momentan în serviciu, radarul aeronavei GlobalEye nu se rotește. Sistemul folosește radarul Erieye ER AESA, montat fix, ale felului module electronice direcționează fasciculul radar în fracțiuni de secundă către zona în care apare o amenințare.
România, printre cele 11 state care cumpără avioanele în comun
România se numără printre cele 11 state membre NATO care vor apărea în comun aeronave Saab GlobalEye, nouă generație de aviație de supraveghere și comandă a Alianței. Avioanele-radar urmează să înlocuiască o parte din actuala flotă Boeing E-3A, aflată în serviciul peste patru decenii, și vor putea urmări simultan amenințări din aer, de la sol și de pe mare.
Decizia a fost anunțată marți, 7 iulie, în cadrul Forumului Industriei de Apărare organizat la Summitul NATO de la Ankara. Alături de România, la aplicarea comună participă Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia și Suedia.
NATO nu a precizat numărul aeronavelor care vor fi efectuate, valoarea financiară a contractului, contribuția a stat sau calendarul livrărilor. De asemenea, nu a fost precizat dacă una dintre aeronave va fi staționată în România.




















