20 de ani de la încheierea negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană: Vasile Pușcaș rememorează provocările din 2004

Autor

Data

Categorie

Profesorul și diplomatul clujean Vasile Pușcaș, negociator-șef al aderării României la Uniunea Europeană, a rememorat pentru Cluj24 momentele cruciale din 2004, anul în care România a încheiat negocierile de aderare la UE. Evenimentul istoric, desfășurat pe 8 decembrie, a trecut aproape neobservat, fiind umbrit de campania pentru alegerile prezidențiale, marcată de scandaluri și tensiuni.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Pentru mine, ca Negociator șef al României, tot anul 2004 a fost un coșmar, deoarece a fost un an electoral de la început până la sfârșit. […] La București, toți liderii politici erau în plin scandal electoral, alții își făceau bagajele de plecare și nimeni nu avea timp și chef să stingă „incendiile” negocierilor de aderare”, a declarat Vasile Pușcaș pentru Cluj24.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Provocările internaționale și presiunile interne

Negocierile au fost amenințate de opoziția unor state membre UE și de scepticismul Parlamentului European, care, în 2003, ceruse „înghețarea” negocierilor. „Lucrându-se la o nouă strategie de extindere a Uniunii Europene, la Bruxelles se discuta despre scenariul ca România să stea la porțile Uniunii până la „Sfântu-Așteaptă””, a explicat Pușcaș. Mai mult, opoziția din partea Olandei și Finlandei a complicat și mai mult situația în toamna și iarna acelui an.

Cu toate acestea, sprijinul public pentru aderare rămânea ridicat, ceea ce a motivat echipa de negociatori să finalizeze procesul. „Populația continua să susțină acest proces într-un procent impresionant!”, a subliniat Pușcaș.

Negocierile au fost încheiate pe 8 decembrie 2004, deschizând drumul pentru semnarea Tratatului de Aderare, un moment istoric pentru România, finalizat în 2007.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri