Alegeri prezidențiale 2025(surse): 23 martie primul tur, 6 aprilie turul II

Autor

Data

Categorie

Conform unor surse politice, citate de MediaFax, coaliția PSD–PNL-UDMR a convenit, în principiu, asupra calendarului alegerilor prezidențiale din 2025. Turul întâi ar urma să se desfășoare pe 23 martie, iar turul al doilea pe 6 aprilie. Campania electorală ar putea începe pe 23 februarie 2025, urmând ca decizia oficială să fie adoptată în prima ședință a Guvernului din luna ianuarie.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

În privința candidaturilor, câteva nume importante au fost deja anunțate: Elena Lasconi din partea USR, Nicuşor Dan, care va candida ca independent, și Crin Antonescu, propus de coaliția PSD-PNL-UDMR. Aceste candidaturi prefigurează un an electoral intens, marcat de o competiție acerbă între candidați pentru câștigarea sprijinului alegătorilor din România.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

De asemenea, Guvernul ar urma să adopte ordonanța „trenulet” într-o ședință programată pentru luni. Tot în luna ianuarie, bugetul pentru anul 2025 ar urma să fie finalizat, aprobat de Guvern în prima săptămână și supus votului Parlamentului în cadrul unei sesiuni extraordinare.

Un alt subiect de interes discutat de coaliție a fost reducerea cheltuielilor publice cu 1% din PIB. În acest context, s-au stabilit trei direcții esențiale pentru guvernare în 2025:
1. Stoparea cheltuielilor nejustificate.
2. Creșterea veniturilor existente.
3. Generarea de noi venituri prin măsuri economice sustenabile.

Potrivit surselor, în anul 2024, cheltuielile Guvernului au crescut cu 69 de miliarde de lei, echivalentul a 3,92% din PIB, pentru a susține o serie de măsuri, inclusiv:
• Sprijinirea programelor sociale;
• Investiții în infrastructură;
• Susținerea categoriilor vulnerabile;
• Creșterea finanțării pentru sistemul de sănătate.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri