Analiză năucitoare pentru țara noastră. Cozmin Gușă: România riscă să intre într-un „scenariu Ucraina 2015”, pe fondul dependenței financiare externe

Autor

Data

Categorie

Analistul politic și jurnalistul Cozmin Gușă susține că România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii și avertizează asupra riscului ca statul român să ajungă într-o situație similară cu cea a Ucrainei din perioada 2014-2015, pe fondul dependenței de finanțarea externă și al creșterii accelerate a datoriei publice.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Într-o amplă analiză, Gușă a comentat declarația președintelui Nicușor Dan potrivit căreia Rusia este responsabilă pentru amenințările și incidentele de securitate care afectează regiunea. Analistul consideră că această poziționare nu reprezintă neapărat o convingere personală a șefului statului, ci rezultatul presiunilor exercitate asupra României în actualul context geopolitic.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Potrivit lui Gușă, adevărata problemă nu este reprezentată de Ucraina sau de președintele Volodimir Zelenski, ci de ceea ce el numește „Marea Finanță Mondială”, despre care afirmă că influențează deciziile economice și politice ale statelor puternic îndatorate.

Paralela cu Ucraina

Analistul a făcut o comparație între situația actuală a României și cea a Ucrainei de după anul 2014.

În opinia sa, Ucraina a devenit dependentă de finanțarea externă după ce o parte semnificativă a datoriei sale a ajuns sub controlul unor mari fonduri internaționale de investiții.

Gușă susține că această dependență financiară a limitat capacitatea autorităților de la Kiev de a lua decizii autonome și că, în timp, influența actorilor financiari internaționali s-a extins asupra guvernării ucrainene.

„Avem prezentat pe scurt scenariul Ucraina 2015, care, din păcate, cred că poate fi aplicat și României în 2026”, afirmă analistul.

Datoria publică și vulnerabilitățile României

Cozmin Gușă consideră că acumularea datoriei publice în ultimii ani a creat o vulnerabilitate majoră pentru România. Potrivit acestuia, statul român a devenit dependent de finanțarea externă pentru plata cheltuielilor curente, inclusiv a salariilor și pensiilor. În acest context, analistul avertizează că o eventuală deteriorare a ratingului de țară sau restrângerea accesului la finanțare ar putea genera efecte economice severe.

„Dacă ni se închide robinetul împrumuturilor externe, România va intra într-o situație extrem de dificilă din punct de vedere financiar”, susține Gușă. El afirmă că riscul principal nu este unul militar, ci unul economic, prin pierderea controlului asupra unor decizii strategice ale statului.

Critici la adresa fostelor guvernări

În analiza sa, Gușă îi indică drept responsabili pentru situația actuală pe foștii și actualii lideri politici care au condus România în ultimii ani. Analistul susține că administrațiile succesive au contribuit la creșterea datoriei publice și la accentuarea dependenței față de piețele financiare internaționale. Acesta îi menționează în mod direct pe fostul președinte Klaus Iohannis și pe reprezentanții formațiunilor care au participat la guvernare în ultimii ani, apreciind că deciziile acestora au amplificat vulnerabilitățile economice ale statului.

România între presiunile geopolitice și cele financiare

Potrivit lui Cozmin Gușă, declarațiile recente privind securitatea regională trebuie analizate și prin prisma presiunilor economice și financiare la care este supus statul român. Analistul susține că România se află într-o poziție dificilă, fiind nevoită să își mențină accesul la finanțare externă în timp ce gestionează provocările generate de conflictul din Ucraina și de tensiunile geopolitice din regiune.

În opinia sa, adevărata miză a următorilor ani va fi capacitatea României de a-și păstra autonomia decizională și de a evita o dependență excesivă față de actorii financiari internaționali.

Analiza lui Cozmin Gușă vine într-un moment în care dezbaterea privind nivelul datoriei publice, deficitul bugetar și perspectivele economice ale României ocupă un loc important pe agenda publică, pe fondul provocărilor de securitate și al tensiunilor internaționale generate de războiul din Ucraina.

Sursa: analiza politică realizată de Cozmin Gușă

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri