Aproape 30.000 de firme dizolvate în România în primul semestru din 2026. București, Cluj și Ilfov, în top (date ONRC)

ECONOMIC

Autor

de Fofiu Roberta

Data

Categorie

ECONOMIC

Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 12,95%, în primul semestru din anul 2026, până la 29.818, în comparație cu 26.400 în perioada similară din 2025, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Topul dizolvărilor de firme

Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 6.402 de firme (număr în creştere cu 23,81% faţă de primele şase luni din 2025), şi în judeţele Cluj (1.740 de firme, plus 17,65%), Ilfov (1.552, plus 15,39%), Timiş (1.325, plus 20,56%), Constanţa (1.320, plus 2,48%), Iaşi (1.070, plus 11,92%) şi Braşov (1.036, plus 2,37%).

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

La polul opus, cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Mehedinţi, respectiv 146 (minus 20,22% faţă de perioada ianuarie-iunie 2025), Ialomiţa (178, plus 42,4%), Covasna (178, plus 14,1%), Teleorman (220, plus 1,85%), Giurgiu (228, plus 6,54%), Harghita (229, plus 14,5%) şi Călăraşi (231, plus 47,13%).

Creşterile cele mai semnificative ale numărului de dizolvări s-au înregistrat în judeţele Călăraşi (plus 47,13%), Ialomiţa (plus 40,4%) şi Mureş (plus 33,18%).

Scăderile cele mai mari au fost consemnate în judeţele Mehedinţi (minus 20,22%), Brăila (minus 9,85%) şi Bistriţa Năsăud (minus 7,36%).

Domeniul de activitate cu cele mai multe dizolvări de firme

Domeniul de activitate cu cele mai multe dizolvări de firme, în primele şase luni din 2026, este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde au fost raportate 5.371 de dizolvări la nivel naţional. Faţă de perioada similară din 2025, dizolvările din acest sector s-au diminuat cu 13,5%.

Conform sursei citate, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, construcţiile şi transportul şi depozitarea sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, respectiv 2.091 (minus 8,05%), 1.950 (minus 15,03%) şi 1.732 (minus 8,6%).

În iunie 2026, au fost înregistrate, potrivit datelor ONRC, 4.394 dizolvări de firme, cele mai multe în Bucureşti (1.022), Cluj (257), Ilfov (262), Timiş (184), Constanţa (174) şi Braşov (145).

Citeste si:

Articolul precedent
Bruxelles-ul avertizează că modificările la legea decarbonizării pot bloca fondurile din PNRR, susține ministrul interimar Dragoș Pîslaru
Articolul următor
România, pe locul doi în UE la explozia prețurilor din industrie. Doar Bulgaria stă mai rău (Eurostat)

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri