Bruxelles-ul avertizează că modificările la legea decarbonizării pot bloca fondurile din PNRR, susține ministrul interimar Dragoș Pîslaru

Autor

Data

Categorie

Comisia Europeană a avertizat Executivul, înainte de votul din Senat cu privire la amendamentele privind legislaţia privind decarbonizarea, că acestea afectează jaloanele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a declarat ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Guvernul a trimis textul amendamentului la Legea Carbonizării Comisiei Europene

Dragoș Pîslaru a precizat că Guvernul a transmis textul amendamentului Comisiei Europene pentru a solicita un punct de vedere oficial înainte de votul din Senat.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„În seara zilei precedente, după ce domnul Sorin Grindeanu ne-a spus: ‘Duceţi-vă şi discutaţi cu Comisia Europeană’ şi aşa mai departe, noi am trimis textul amendamentului şi am întrebat: ‘Cum vedeţi acest text şi care este interpretarea dumneavoastră?’, ca să nu fie o problemă că suntem purtători de panică.

Comisia Europeană a spus negru pe alb că adoptarea acestui amendament încalcă jalonul 114 (privind decarbonizarea, n.r.) din Cererea de plată nr. 2 şi că, evident, aduce atingere şi jalonului 119 (privind reforma pieţei de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, n.r.), lucru pe care îl ştiam deja, pentru că nu aveam de gând să mai închidem alte capacităţi. (…) Am avertizat Partidul Social Democrat şi înainte de vot”, a explicat acesta, miercuri, la Digi24.

Dragoș Pîslaru spune că reprezentanţii PSD cunoşteau consecinţele adoptării amendamentelor

„PSD ştia consecinţele, fusese avertizat şi de prim-ministru, şi de Administraţia Prezidenţială. Domnul Bogdan Ivan şi domnul Neacşu fuseseră coiniţiatori, iar domnul Neacşu contrasemnase Ordonanţa nr. 20 din 26 martie, în care îşi reafirmau sprijinul pentru calendarul de decarbonizare.

Deci, până la urmă, legea iniţială a fost votată de PSD. Ordonanţa din 27 martie a fost iniţiată de un ministru PSD. Şi acum, după câteva luni, brusc am uitat toate aceste lucruri”, a susţinut Dragoș Pîslaru.

Dragoș Pîslaru susține că decizia de a susţine amendamentele a fost luată în pofida avertismentelor primite

„Ceea ce aş vrea să explic este că decizia de a se merge cu indicaţia de vot şi rezultatul votului a fost în ciuda avertismentelor directe, în ciuda corespondenţei cu Comisia, în ciuda lucrurilor pe care prim-ministrul le-a pus pe masă în mod evident. (…) Deci, nu exista un pericol iminent. Toată lumea era avertizată. Riscul este să ni se blocheze cererile de plată şi să plătim şi retroactiv”, a afirmat ministrul interimar.

Senatul a adoptat inițiativa legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic

Senatul a adoptat, marţi, propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic, fiind introdus un amendament al PSD potrivit căruia scoaterea treptată din exploatare a capacităţilor de producţie de energie electrică pe bază de lignit şi huilă se va putea realiza numai după construirea şi punerea în funcţiune de noi capacităţi energetice similare.

„Capacităţile energetice pe bază de huilă şi lignit rămase disponibile la data de 31 decembrie 2021 se scot din exploatare potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, numai după construirea şi punerea în funcţiune de noi capacităţi energetice similare prevăzute la art.4 alin (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic”, prevede proiectul adoptat.

Documentul conţine mai multe excepţii în care se permite punerea în funcţiune de noi capacităţi de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă în situații precum: constituirea de rezerve de lignit, antracit, turbă sau huilă pentru mobilizare şi război, în scopul pregătirii, asigurării şi organizării resurselor energetice necesare în cazul instituirii stării de urgenţă şi asediu, pentru prevenirea şi combaterea ameninţărilor la adresa suveranităţii naţionale a României.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri