În plină ofensivă guvernamentală de reducere a aparatului bugetar, primarul Emil Boc vine cu un proiect care sfidează bunul simț și realitatea economică: cere acordarea unui spor de până la 15% din salariu pentru angajații Primăriei Cluj-Napoca, invocând motive care, în orice companie privată, ar stârni râsul – de la „statul îndelungat pe scaun”, până la „munca în fața monitoarelor cu text prea mic” sau „stresul generat de interacțiunea cu cetățeni agresivi”.
Potrivit unui proiect de hotărâre ce urmează să fie votat în ședința Consiliului Local din 4 august, primarul Clujului propune reintroducerea unui spor de condiții periculoase sau vătămătoare, pe baza unui buletin de determinare emis de Direcția de Sănătate Publică a județului Cluj. Acest document enumeră o listă amplă de afecțiuni medicale descoperite în rândul funcționarilor – de la hipertensiune, varice și hemoroizi, până la discopatii cervicale, colon iritabil, tiroidite autoimune sau depresii.
🗞️ Citește și Acestea
Problema nu este existența acestor afecțiuni – care, în multe cazuri, apar natural odată cu înaintarea în vârstă sau un stil de viață sedentar – ci concluzia trasă de Primărie: că ele justifică acordarea unui spor salarial, suportat din bani publici, pentru sute de angajați.
Spor pentru… lipsa de aer și monitoare obosite
Expertiza DSP Cluj a fost solicitată oficial de Primărie, care și-a exprimat îngrijorarea că birourile nu au lumină naturală, că o parte dintre angajați „lucrează în spații suprapopulate sau fără ventilație” și că monitoarele din dotare au „caractere prea mici”. De asemenea, în clădirile de patrimoniu ale Primăriei nu se poate instala aer condiționat, iar o parte dintre funcționari desfășoară activități „în spații cu mucegai, mirosuri persistente și praf din arhive”.
În plus, sunt invocate și situații în care angajați „lucrează în weekend”, în „ture de noapte” sau au fost martori la „agresiuni verbale și fizice din partea cetățenilor”. Adică exact atribuțiile specifice oricărui loc de muncă în administrația publică, prezentate însă ca pericole care justifică recompensă financiară suplimentară.
Premierul Bolojan taie, Boc dă
Ironia momentului este că această inițiativă a lui Emil Boc vine exact în perioada în care premierul Ilie Bolojan duce o luptă dură pentru reducerea cheltuielilor din sistemul public. Mii de bugetari riscă disponibilizări sau pierderea unor drepturi salariale, în timp ce la Cluj se pregătește legalizarea unor sporuri absurde.
Nu este prima dată când primarul Boc vine cu astfel de inițiative. În 2022, același tip de spor fusese aprobat prin HCL 471/07.07.2022, dar în noul context bugetar, în care Guvernul încearcă „subțierea” aparatului administrativ, reluarea acestui mecanism pare o ofensă adusă clujenilor care muncesc în mediul privat, fără nicio protecție salarială, fără sporuri și fără „expertize” care să le justifice problemele de sănătate.
Ce sume vor încasa angajații?
Înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 36/2025, sporul se situa între 263 și 878 de lei net. Acum, valoarea maximă a sporului propus este de 300 de lei brut per angajat. La un număr estimativ de peste 900 de angajați, impactul bugetar total poate ajunge la câteva sute de mii de lei lunar.
Chiar dacă Primăria susține că „proiectul este în conformitate cu legislația în vigoare”, rămâne întrebarea firească: este moral? E oportun ca într-un oraș cu nevoi reale – de la infrastructură rutieră și transport public până la locuințe sociale și educație – banii publici să fie direcționați către astfel de bonusuri?
Argumentul medical, ridicat la rang de politică salarială
În documentația oficială se precizează că peste 260 de angajați au probleme musculo-scheletale, iar 223 suferă de boli de nutriție și metabolism. Se mai menționează și 88 de cazuri de afecțiuni digestive, 75 de probleme endocrine, 26 de boli respiratorii, 21 de afecțiuni dermatologice și 11 cazuri de tulburări psihice.
Chiar dacă aceste cifre pot părea îngrijorătoare, ele reflectă – în bună parte – tabloul general de sănătate al unei populații adulte. În loc să încerce modernizarea spațiilor de lucru sau digitalizarea serviciilor pentru a reduce stresul și munca redundantă, Primăria a ales calea cea mai ușoară: să plătească mai mult, cu justificare „medicală”.
Concluzie: Boc ignoră contextul economic și social
În loc să dea un exemplu de responsabilitate și austeritate, Emil Boc vine cu o măsură populistă, menită să liniștească corpul administrativ propriu – poate și în perspectiva electorală. Proiectul riscă să creeze o prăpastie și mai adâncă între sectorul bugetar și cel privat, între contribuabili și cei care cheltuie banul public.
Consilierii locali vor avea șansa, în 4 august, să respingă această inițiativă. Ar fi un semnal că administrația locală înțelege că vremurile cer decență, nu privilegii mascate în expertize medicale. Altfel, Clujul riscă să devină nu doar un oraș „smart”, ci și un oraș al sporurilor inventate.
