Bolojan pune degetul pe rană: „Dacă plătește statul tot, primarii aleg proiecte cât mai mari”

Autor

Data

Categorie

Premierul Ilie Bolojan critică modul în care sunt gândite unele investiții publice și susține că lipsa cofinanțării locale îi poate încuraja pe primari să aleagă proiecte supradimensionate, plătite aproape integral de la bugetul de stat.

Ilie Bolojan spune că introducerea unei contribuții din partea autorităților locale ar putea schimba radical modul în care primarii aleg proiectele de investiții.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Premierul afirmă că, atunci când întreaga finanțare vine de la bugetul de stat, tentația administrațiilor locale este să opteze pentru proiecte cât mai mari, chiar dacă acestea nu sunt întotdeauna justificate de nevoile comunității.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„E bine să existe o cofinanțare din partea autorităților locale, pentru că altfel tendința primarului, să nu se supere domnul Birta, dar și eu am fost tot primar, este să facă un proiect cât mai mare dacă e de la bugetul de stat”, a spus Bolojan.

Premierul a dat ca exemplu sălile de sport construite în comune mici, unele dintre ele fiind clădiri de dimensiuni mari, cu tribune și suprafețe vitrate generoase.

„Gândiți-vă că avem săli de sport în niște comune mici, cele din sticlă, cele mari, cu tribune, în care să mobilizăm toți cetățenii comunei s-ar putea să nu umple tribuna”, a explicat Bolojan.

În opinia sa, pentru unele dintre aceste comunități ar fi fost suficientă o sală de sport mult mai mică, destinată în primul rând copiilor din localitate.

„Probabil că ar fi fost bună cea mai mică sală de sport, doar cu teren, ca să aibă cei 50 de copii care mai sunt la școala din comună unde să se joace”, a spus premierul.

Problema nu este însă doar dimensiunea investiției, ci și costurile ulterioare. O sală mare, cu tribune și pereți din sticlă, presupune cheltuieli importante pentru întreținere, costuri care ajung în cele din urmă în bugetul administrației locale.

„Să întreții pereți din sticlă, cu tribune, înseamnă niște costuri pe care primăria nu și le poate permite”, a subliniat Bolojan.

Premierul consideră că lucrurile ar fi stat diferit dacă administrația locală ar fi fost obligată să contribuie financiar la proiect.

„Dacă ar fi trebuit să pună și primăria respectivă 5%, s-ar fi gândit ce model de sală va alege”, a explicat acesta.

În schimb, atunci când banii vin integral sau aproape integral de la bugetul de stat, spune Bolojan, decizia devine mult mai ușoară pentru administrația locală.

„Dar venind totul de la bugetul de stat, bineînțeles că a fost soluția bună”, a concluzionat premierul.

Când nu sunt banii tăi, tentația este să ceri mai mult

Mesajul lui Bolojan este unul simplu și greu de combătut: atunci când o primărie nu suportă aproape nimic din costul unei investiții, tentația de a alege varianta cea mai mare și mai spectaculoasă crește.

O contribuție locală, chiar și de 5%, ar putea obliga administrațiile să se întrebe dacă au cu adevărat nevoie de o investiție supradimensionată și, mai ales, dacă își permit să o întrețină în anii următori.

De aici și critica premierului la adresa modului în care au fost cheltuiți banii publici: nu este suficient să construiești ceva cu bani de la București. Trebuie să te întrebi și dacă acea investiție este necesară, proporțională cu dimensiunea comunității și sustenabilă după inaugurare.

Pe scurt, Bolojan spune ceea ce mulți contribuabili se întreabă de ani de zile: dacă statul plătește, de ce să alegi sala mică atunci când poți cere una mare?

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri