Piețele financiare internaționale au înregistrat o sesiune de revenire joi, caracterizată prin creșteri pe bursele de acțiuni și o corecție negativă a prețurilor la energie. Evoluția vine în contextul în care investitorii încearcă să evalueze următorii pași în conflictul din Orientul Mijlociu, după ce președintele american Donald Trump a exprimat rezerve privind un armistițiu pe termen lung cu Iranul, dar a exclus, în același timp, o campanie militară prelungită.
Bursele recuperează terenul pierdut
Pe Wall Street, indicele de referință S&P 500 a urcat cu 0,8%, recuperând integral pierderile suferite în sesiunea precedentă. Această dinamică pozitivă arată o anumită reziliență a investitorilor în fața riscurilor geopolitice, deși contextul rămâne extrem de tensionat.
🗞️ Citește și Acestea
Revenirea bursieră s-a produs în ciuda faptului că acțiunile militare au continuat pe teren: Statele Unite au lansat noi atacuri aeriene împotriva unor ținte iraniene, în timp ce Teheranul a răspuns prin lovituri asimetrice care au vizat aliații SUA din regiune.
Petrolul Brent coboară spre 76 de dolari
Pe piața mărfurilor, cotațiile țițeiului au pierdut o parte din avansul generat de panica inițială:
Prețul barilului de țiței Brent (standardul internațional) a scăzut cu 2,2%, ajungând la valoarea de 76,30 dolari.
Cu doar o zi în urmă, pe fondul temerilor de escaladare, cotația atinsese 78,02 dolari.
În ciuda acestei scăderi, prețul rămâne semnificativ mai ridicat comparativ cu sfârșitul săptămânii trecute, când barilul se tranzacționa la 71,80 dolari.
Riscul major: Strâmtoarea Ormuz și spectrul inflației
Deși piețele s-au calmat temporar după ce Donald Trump a sugerat că ultimele ciocniri nu vor duce la acțiuni militare „pe termen lung”, analiștii economici avertizează că volatilitatea rămâne ridicată. Principalul scenariu de risc pentru economia globală implică Strâmtoarea Ormuz, o arteră maritimă vitală prin care trece aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol.
O blocare parțială sau totală a traficului de petroliere din Golful Persic ar putea genera un șoc de ofertă, propulsând prețurile țițeiului la niveluri record.
Impactul macroecnomic, ar putea fi o nouă explozie a prețurilor la energie ar perturba procesul de dezinflație pe care economiștii mizau pentru acest an. În consecință, Rezerva Federală a SUA (Fed) și celelalte mari bănci centrale ar putea fi obligate să mențină sau chiar să majoreze ratele dobânzilor pentru a ține prețurile sub control.
Dobânzile ridicate reprezintă însă o sabie cu două tăișuri: deși combat inflația, ele scumpesc creditarea, încetinesc creșterea economică și pun presiune pe evaluările tuturor claselor de active, de la acțiuni la sectorul imobiliar. În acest moment, piețele navighează într-un climat de incertitudine, pendulând între optimismul dat de temperarea discursului politic și realitatea militară din teren.
