Ce înseamnă decizia Moody’s de azi pentru economia României? Explicațiile lui Adrian Negrescu

Autor

Data

Categorie

O eventuală retrogradare a României de către agenţia de rating Moody’s nu ar însemna direct trecerea ţării în categoria „junk”,dar ar face ca evaluarea Standard & Poor’s din 2 octombrie 20026 să devină hotărâtoare pentru menţinerea calificativului investment grade, subliniază economistul Adrian Negrescu, într-o postare pe o rețea socială.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Ce se va întâmpla indiferent de decizia Moody’s de azi

”Astăzi este un fel de ,,Vinerea Mare’’ în zona financiară pentru România. Indiferent de decizia pe care o va anunța diseară Moody’s, este important de spus că nu e o sentință finală, ci începutul unei numărători inverse. Diferența față de Fitch ține de metodă. Moody’s pune greutate mai mare pe perspectivele fiscale și pe stabilitatea politică pe termen mediu. Fitch a privit în special execuția bugetară pe șase luni. Iar execuția de până acum e cel mai bun argument pe care România îl are: deficit semestrial în jur de 2% din PIB. Stabilitatea politică pe termen mediu e exact ce lipsește”, a scris Adrian Negrescu.

Avertismentul Moody’s din martie 2026

Potrivit analistului economic, în martie 2026, Moody’s avertizase deja asupra „oboselii de reformă, a rotaţiei premierului în coaliţia de patru partide din prima jumătate a lui 2027 şi a alegerilor parlamentare din 2028”.
”În martie 2026, Moody’s avertizase deja asupra oboselii de reformă, a rotației premierului în coaliția de patru partide din prima jumătate a lui 2027 și a alegerilor parlamentare din 2028. Toate aceste riscuri sunt astăzi mai mari, nu mai mici.  Daniel Dăianu, șeful Consiliului Fiscal, a spus-o clar: Moody’s lucrează cu aceleași date. Guvernul, BNR și Nazare nu pot veni cu alte cifre. Dacă agenția decide totuși altfel, semnalul nu mai e despre numere. E despre judecata calitativă asupra capacității de guvernare. Iar acel semnal ajunge direct pe masa S&P, pe 2 octombrie. Dacă Moody’s contrazice Fitch, apare un split rating: două agenții țin România în investment grade, una o trece în zona speculativă. Nu înseamnă că țara a intrat automat în junk. Confuzia dintre cele două situații e periculoasă”, a scris Adrian Negrescu.

Ce este un ”split rating”

”Un split rating transformă România într-un caz de „ultima agenție decide”. Toată atenția se mută pe 2 octombrie.Piața începe să prețuiască din timp scenariul în care cade și al doilea calificativ. Atunci se declanșează excluderea din indici și vânzările forțate. Retrogradarea de la Moody’s nu ar fi evenimentul final. Ar fi startul unei numărători de opt săptămâni. România nu are în față o singură decizie. Are o secvență. Fitch a cumpărat două luni. Moody’s decide diseară dacă acele două luni devin răgaz sau countdown”, a mai scris Adrian Negrescu, pe o rețea socială.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri