BRUXELLES – Copreședinții grupului special de experți însărcinat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu elaborarea unei strategii europene pentru protecția minorilor în mediul online și-au prezentat, în iulie 2026, raportul final. Documentul recomandă introducerea unei restricții de vârstă armonizate la nivelul întregii Uniuni Europene, prin care accesul copiilor sub 13 ani la rețelele de socializare și alte servicii digitale să fie limitat, până când platformele demonstrează că serviciile lor sunt sigure pentru minori.
Un mandat venit direct de la vârful Comisiei Europene
Grupul special a fost înființat în martie 2026, la inițiativa președintei von der Leyen, care le-a încredințat prof. dr. Jörg M. Fegert, director medical al Departamentului de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului de la Spitalul Universitar din Ulm, și dr. Maria Melchior, director de cercetare la Institutul Național Francez de Sănătate și Cercetare Medicală (INSERM), rolul de consilieri speciali și copreședinți ai panelului. Ideea fusese anunțată încă din discursul privind starea Uniunii din 2025, în care președinta Comisiei transmisese că, în privința siguranței copiilor online, Europa mizează pe părinți, nu pe profit.
🗞️ Citește și Acestea
Grupul de experți s-a reunit de trei ori, în perioada martie-iunie 2026, aducând laolaltă academicieni de prim rang, practicieni, reprezentanți ai tinerilor și părinților, precum și specialiști din domenii diverse din întreaga Europă. Prima reuniune, din 5 martie, a analizat dovezile științifice existente privind impactul rețelelor de socializare asupra copiilor și adolescenților; a doua, din 16 aprilie, a discutat legislația europeană existentă; iar cea de-a treia, din 16 iunie, s-a concentrat pe abordările naționale și pe recomandările concrete.
Șase principii călăuzitoare și o abordare pe grupe de vârstă
Raportul este construit pe șase principii directoare: o abordare adaptată dezvoltării copilului, egalitatea și diversitatea, protecția minorilor, responsabilizarea furnizorilor de servicii digitale, educația media și autonomizarea minorilor, precum și respectarea drepturilor copilului. Documentul propune o clasificare pe grupe de vârstă, de la 0 la 18 ani, fiecare etapă venind cu recomandări distincte: evitarea completă a ecranelor pentru copiii de până la 2 ani, utilizare strict supravegheată între 3 și 12 ani, respectiv o autonomie digitală în evoluție pentru adolescenții între 13 și 18 ani.
Potrivit autorilor, copiii sub 13 ani se confruntă cu cea mai acută convergență de vulnerabilități de dezvoltare și mecanisme de amplificare specifice platformelor digitale, motiv pentru care propun ca accesul acestei categorii de vârstă la rețelele sociale să rămână condiționat de acordul și supravegherea părinților sau de un context educațional.
Recomandarea centrală: restricție de vârstă la nivelul UE și sisteme de verificare a vârstei
Cea mai importantă recomandare a raportului vizează introducerea unei restricții armonizate, la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru accesul copiilor sub 13 ani la rețelele de socializare și alte servicii digitale, inclusiv companionii bazați pe inteligență artificială. Potrivit copreședinților, o astfel de măsură ar contribui la funcționarea corectă a pieței unice digitale, ar facilita aplicarea unor sisteme proporționale de verificare a vârstei și ar asigura un nivel egal de protecție pentru toți minorii din UE, indiferent de contextul socio-economic sau național.
Raportul insistă asupra faptului că responsabilitatea principală pentru siguranța minorilor trebuie să revină furnizorilor de servicii digitale, nu părinților sau autorităților de reglementare. Sarcina probei ar trebui să cadă în seama platformelor: acestea ar trebui să demonstreze că funcționalitățile lor nu sunt dăunătoare înainte de a avea acces la copii și adolescenți. Statele membre ar putea introduce, suplimentar, restricții naționale de precauție pentru adolescenții de peste 13 ani.
Documentul cere totodată metode de verificare a vârstei care să respecte cele mai înalte standarde de confidențialitate și protecție a datelor, fără prelucrarea documentelor de identitate sau a datelor biometrice, recomandând standarde tehnice precum „Zero Knowledge Proof”.
Reguli mai stricte pentru designul platformelor și combaterea abuzului sexual asupra copiilor
Printre recomandările pentru protecția minorilor se numără armonizarea regulilor privind caracteristicile de siguranță ale platformelor – inclusiv posibile limitări ale derulării infinite a conținutului (infinite scroll), ale redării automate și ale sistemelor de recomandare bazate pe algoritmi. Raportul cere, de asemenea, adoptarea rapidă a unui regulament pe termen lung pentru prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor, avertizând asupra unui gol legislativ apărut după expirarea regulamentului interimar pe această temă. Potrivit documentului, majoritatea covârșitoare a anchetelor privind abuzul sexual asupra copiilor pornesc de la sesizări depuse chiar de furnizorii de servicii digitale.
Educație digitală, activități offline și implicarea copiilor în luarea deciziilor
Dincolo de măsurile de protecție, raportul propune o serie de acțiuni menite să autonomizeze copiii și adolescenții: integrarea educației digitale și a alfabetizării media în programele școlare, extinderea infrastructurii pentru activități offline (sport, artă, cluburi pentru tineri, biblioteci), elaborarea unor ghiduri pentru părinți în colaborare cu asociațiile acestora, precum și finanțare publică suficientă pentru centrele naționale pentru un internet mai sigur și pentru liniile de asistență destinate minorilor.
Un accent aparte este pus pe implicarea directă a copiilor și adolescenților în conceperea politicilor care îi privesc, prin mecanisme de participare care să le ofere informații clare și feedback asupra modului în care contribuțiile lor sunt folosite.
Context: presiune politică tot mai mare la nivel internațional
Raportul vine pe fondul unei presiuni politice crescânde asupra subiectului siguranței copiilor online. Potrivit documentului, Australia a implementat deja o amânare a accesului la rețelele sociale pentru minori, în timp ce Regatul Unit și Canada pregătesc propuneri legislative similare, iar Indonezia a adoptat deja o interdicție. Mai multe state membre UE – Franța, Grecia, Danemarca, Suedia, alături de Portugalia, Spania, Germania și Polonia – analizează sau propun deja praguri de vârstă minime pentru accesul la rețelele sociale, variind între 15 și 16 ani.
De asemenea, raportul menționează Declarația de la Jutlanda din septembrie 2025, rezoluția Parlamentului European privind protecția minorilor online, precum și acordul obținut în premieră, în iunie 2026, la nivelul G7 – inclusiv Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, Statele Unite și Uniunea Europeană – asupra unor principii comune de protejare a minorilor față de serviciile digitale riscante.
Documentul amintește totodată că Comisia Europeană a deschis proceduri preliminare împotriva Meta și TikTok, acuzate că nu au respectat standardele impuse de Legea serviciilor digitale (DSA) pentru protecția minorilor și pentru semnalarea conținutului cu abuz sexual asupra copiilor.
Potrivit unui eurobarometru citat în raport, 92% dintre europeni consideră că întărirea protecției copiilor și tinerilor online ar trebui să fie o prioritate pentru UE.
