Cozmin Gușă critică dur summitul NATO: „A fost un teatru pentru proști”

Autor

Data

Categorie

Analistul politic Cozmin Gușă a formulat critici ample la adresa recentului summit NATO, apreciind că reuniunea, așteptată de mulți drept o oportunitate de detensionare a situației internaționale, s-a transformat într-un spectacol politic lipsit de substanță.

În opinia sa, evenimentul a fost dominat de gesturi simbolice și de comportamente menite să atragă atenția publicului, fără a produce progrese semnificative în privința securității globale.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Gușă a susținut că președintele american Donald Trump a avut o conduită oscilantă pe parcursul reuniunii, caracterizată prin schimbări repetate de ton și de poziționare. El a interpretat aceste manifestări drept reacții exagerate, asociindu-le cu dorința liderului american de a se afla permanent în centrul atenției. Totodată, analistul l-a acuzat pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, de exces de deferență față de Washington, considerând că o asemenea atitudine nu este potrivită pentru conducerea unei alianțe militare.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În analiza sa, Gușă a comentat și aparițiile altor lideri occidentali. Despre premierul italian Giorgia Meloni a afirmat că a preferat să adopte o atitudine prudentă pentru a evita tensiuni cu președintele american, în timp ce despre președintele francez Emmanuel Macron a spus că influența sa pe scena internațională s-a diminuat în ultimele luni.

Premierul albanez Edi Rama a fost, de asemenea, ținta unor remarci ironice din partea analistului, care a invocat inclusiv un moment petrecut la fotografia oficială de grup.

Dincolo de criticile la adresa participanților, Gușă a susținut că adevărata miză a summitului a fost consolidarea consensului privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. În opinia sa, Rusia este prezentată drept principala amenințare la adresa spațiului euro-atlantic pentru a justifica investiții masive în domeniul militar și pentru a susține interesele industriei de apărare. Analistul a declarat că, deși Moscova urmărește să își mențină și să își extindă influența politică în Europa, nu consideră probabil un atac militar direct asupra statelor europene.

Gușă a reiterat și poziția sa potrivit căreia Statele Unite au avut, în ultimele decenii, un rol dominant în intervențiile militare la nivel global, subliniind că acest aspect este rareori adus în discuție în cadrul reuniunilor occidentale. El a concluzionat că actuala conducere politică a Occidentului nu dispune de forța necesară pentru a răspunde eficient provocărilor geopolitice ale momentului.

În încheiere, analistul a comentat informațiile potrivit cărora președintele turc Recep Tayyip Erdoğan ar fi oferit participanților câte un pistol ceremonial. Gușă a interpretat gestul în cheie simbolică, considerându-l o ironie la adresa liderilor reuniți și a atmosferei care a dominat summitul.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri