Cozmin Gușă: „Criză politică în ‘Securistan’. Suveraniștii își sabotează singuri șansele”

Autor

Data

Categorie

Analistul politic Cozmin Gușă susține că România traversează o criză politică profundă, pe care o compară, ca intensitate, cu situații de conflict internațional, afirmând că blocajul actual este agravat chiar de comportamentul liderilor din zona suveranistă.

Într-o analiză publică, Gușă afirmă că lipsa unor lideri politici „destoinici” în toate taberele face improbabilă o rezolvare rapidă a crizei, în timp ce speranțele unei părți a electoratului privind o influență suveranistă în viitoarea guvernare sunt, în opinia sa, greu de realizat în practică.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Critici la adresa lui Călin Georgescu

Analistul remarcă lipsa de reacție a lui Călin Georgescu după ce acesta a lansat anterior ideea unui guvern de „reconciliere națională” între PSD, AUR și PNL. Gușă consideră că, în mod normal, un lider de opoziție ar fi trebuit să capitalizeze momentul prin mesaje publice și propuneri concrete.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Tăcerea lui ridică semne de întrebare și arată o lipsă de inițiativă în contextul unei crize majore”, susține acesta.

George Simion, acuzat că își sabotează singur ascensiunea

Un alt punct central al analizei îl vizează pe liderul AUR, George Simion, despre care Gușă afirmă că își compromite constant șansele politice prin declarații controversate și conflicte inutile.

Potrivit acestuia, atacurile la adresa președintelui Nicușor Dan au avut efectul de a izola AUR în negocierile politice, exact într-un moment în care partidul ar fi putut deveni relevant pentru o eventuală guvernare.

Situația partidului POT, „experiment eșuat”

Gușă a comentat și situația Partidul Oamenilor Tineri (POT), despre care spune că se află în pragul dizolvării, după ce a intrat în Parlament pe un val de susținere asociat cu Călin Georgescu.

Analistul susține că formațiunea nu a reușit să se consolideze politic și că parlamentarii săi ar putea deveni „masă de manevră” în jocurile de putere din Parlament.

Imagine controversată din culisele politicii

În finalul analizei, Cozmin Gușă face referire la o întâlnire informală între mai mulți politicieni și persoane influente, care ar fi avut loc într-un restaurant din Capitală, în plină criză politică.

Printre participanți s-ar fi numărat nume cunoscute din politică și mediul de influență, context interpretat de analist drept un semn al negocierilor informale care au loc în paralel cu discursul public.

Concluzie: criză fără direcție clară

Analiza lui Gușă conturează imaginea unei scene politice fragmentate, în care niciuna dintre tabere nu reușește să se impună decisiv, iar criza riscă să se prelungească.

În lipsa unor decizii ferme și a unei direcții clare, situația politică rămâne incertă, cu posibile consecințe asupra stabilității economice și instituționale a României.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri