Dorin Marius Lulea cere reforme politice și critică lipsa de unitate: „Țara pe primul loc”

Autor

Data

Categorie

Dorin Marius Lulea a transmis un mesaj critic la adresa clasei politice, solicitând adoptarea unor măsuri de reformă și o reorientare a deciziilor publice către interesul național, într-un context pe care îl descrie drept dificil pentru România.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Într-o poziție exprimată public, acesta a pledat pentru reducerea numărului de parlamentari la 300, eliminarea subvențiilor acordate partidelor politice și revenirea la alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi de scrutin.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Lulea a subliniat necesitatea unei responsabilități sporite din partea liderilor politici, în condițiile în care, potrivit acestuia, interesul public riscă să fie eclipsat de calcule politice.

„Sunt momente complicate pentru România și este nevoie ca decidenții să se concentreze mai mult asupra interesului general decât asupra propriilor obiective”, a transmis acesta.

Totodată, el a criticat modul în care este exercitată funcția prezidențială, apreciind că rolul de mediator și unificator al societății nu este îndeplinit în mod adecvat.

„Un președinte ar trebui să reprezinte întreaga societate și să contribuie la coeziunea socială, nu la accentuarea diviziunilor”, a arătat Lulea.

În același context, acesta a făcut apel la renunțarea la retorica polarizantă din spațiul public, inclusiv la etichetarea adversarilor politici.

„Dacă obiectivul declarat rămâne binele națiunii, este necesară eliminarea discursului care alimentează tensiunile și blocajele”, a precizat el.

Mesajul transmis de Dorin Marius Lulea pune accent pe necesitatea recâștigării încrederii cetățenilor în instituțiile statului și pe promovarea unor reforme cu impact direct asupra funcționării sistemului politic.

„Este nevoie de semnale concrete către societate, care să redea încrederea că reformele sunt posibile și că interesul public rămâne prioritar”, a concluzionat acesta.

Declarațiile vin într-un context marcat de dezbateri intense privind reforma politică și funcționarea instituțiilor, evidențiind presiunile tot mai mari pentru schimbări structurale în sistemul public din România.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri